Lucrări enesciene în interpretarea muzicienilor străini prezenți la Festivalul Enescu 2019
https://www.ziarulmetropolis.ro/lucrari-enesciene-in-interpretarea-muzicienilor-straini-prezenti-la-festivalul-enescu-2019/

Creaţia lui George Enescu a devenit în ultimii ani din ce în ce mai mult apreciată de muzicienii străini. Un număr impresionant de lucrări enesciene vor fi interpretate la Festivalul Internaţional “George Enescu” (31 august-22 septembrie 2019).

Un articol de Mădălina Mărgăritescu|3 martie 2019

În data de 7 septembrie, la Muzeul Național de Artă al României, Sala Auditorium, se va auzi Suita I pentru pian în stil vechi op. 3 (1897) cântată de Charles Richard-Hamelin. Pianistul canadian mărturisea, în urmă cu doi ani, că s-a apropiat de lucrările enesciene pentru că a fost impresionat de “Octetul” lui Enescu pe care l-a ascultat, în 2014, la un festival de muzică de cameră din Danemarca.

Într-un dialog cu Petru Comarnescu, realizat în 1927, George Enescu povestește că străinii găseau încă de atunci ceva aparte în creațiile enesciene, în muzica românească existând ceva care ne deosebește de ceilalți, iar “Octetul” le crea impresia că vine din Est. Din același interviu aflăm și întâmplarea cu diplomatul egiptean care auzind o lucrare de Enescu l-a întrebat dacă a fost în Egipt deoarece compoziția îi aducea atât de mult aminte de țara lui. George Enescu, potrivit lui Yehudi Menuhin, realizase o punte între Orient și Occident prin îmbinarea aspectelor arhaice ale muzicii populare românești cu tradiția cultă europeană. Muzicologul Ștefan Niculescu puncta foarte bine, în 1981, că “studiindu-l pe Enescu avem șansa să ne descoperim pe noi înșine”. Pentru Charles Richard-Hamelin, “Octetul” se înscrie într-un top al celor cinci lucrări care i-au schimbat viața.

Cele două Suite pentru pian (Suita I pentru pian în stil vechi, op. 6 și Suita a II-a pentru pian, op. 10)  compuse de Enescu au fost incluse în repertoriul pianistului canadian. Cella Delavrancea a istorisit la un moment dat o întâmplare inedită despre Suita I pentru pian în stil vechi, op. 3. Elevă la Conservatorul din Paris, la vârsta de 18 ani studia acea Suită și, cu toate că nu-l cunoștea pe Enescu, decide să-i trimită o scrisoare pentru a verifica dacă în compoziție este vorba despre o poveste medievală așa cum intuise ea. Trei zile mai târziu, George Enescu îi răspunde, o felicită pentru că descoperise ce anume l-a inspirat și totodată adaugă scrisorii un desen plăsmuit de el, în care reprezentase “doi clopotari bătând cu ciocane, unul cu brațul în sus, celălalt cu ciocanul pe un clopot de două ori mai mare decât el. În scrisoare descria pe castelana tânără, închisă în turnul castelului”.

Tot în data de 7 septembrie, la Ateneul Român, Sonata a II-a pentru pian și vioară în Fa minor, op. 6 (1899) va fi interpretată de violonista Julia Fischer și pianistul Henri Bonamy. Enescu finalizează această Sonată la Sinaia, la sfârșitul anului 1898 și o completează în 1899. Prin această lucrare dedicată fraților Thibaud, adolescentul de 16 ani începea să-și traseze propriul stil creator. În “Amintiri”, Enescu precizează “Cu Sonata a doua pentru pian și vioară și Octuorul pentru coarde, m-am simțit evoluând rapid, deveneam eu însumi”. Celebrul violonist Carl Flesch aprecia Sonata a II-a pentru pian și vioară în Fa minor drept una dintre cele mai puternice lucrări contemporane,  “[…] atât din punct de vedere melodic cât și armonic ne apare și astăzi ca nouă, nebanalizată și captivantă”.

În 1898, Enescu compune și Sonata I pentru violoncel și pian în Fa minor, op. 26. Violoncelistul Alexander Kniazev și pianista Plamena Mangova vor prezenta lucrarea în data de 9 septembrie, la Ateneul Român. Cu toate că Sonata I pentru violoncel și pian a fost scrisă în 1898, autorii Monografiei susțin că pe manuscris apare data, Sinaia, 7-8 noiembrie 1898, iar creația a primit număr de opus  abia peste 37 de ani, op. 26, nr.1. A rămas memorabilă interpretarea Sonatei oferită în 22 aprilie 1907, la sala Berlioz de la Paris, de George Enescu și Pablo Casals, muzicianul care l-a considerat “un geniu al muzicii moderne”.

Pe de altă parte Casals mărturisea că pentru el Octuorul alcătuit de Enescu “este una dintre cele mai interesante și mai mari opere scrise în timpurile noastre”. La ediția 2019 a Festivalului Enescu, Octuorul îl vom auzi într-o versiune pentru orchestră de coarde, în data de 6 septembrie, în interpretarea Cameristi Della Scala sub bagheta dirijorului Wilson Hermanto. Octetul de coarde terminat la 3 decembrie 1900 îl acaparase atât de mult pe Enescu, încât nu mai avea timp să le scrie celor de acasă. Cu toate acestea ambii părinți îi scriau mereu, mama ispitindu-l cu bunătățile pe care urma să le pregătească “Am să fac belte de gutui”, iar tatăl îl întreba nostalgic: “Unde-s vremurile acelea când în fiecare săptămână aveam bune noutăți despre mata?”.

În luna mai 1903, George Enescu trimitea o scrisoare lui Camille Saint-Saëns pentru a-l ruga să accepte recunoștința pe care i-o aducea prin dedicarea Suite I pentru orchestră în Do major, op. 9 (1903). Lucrarea simfonică în care Enescu își pusese întreaga măiestrie componistică a avut susținerea unor mari dirijori, Gabriel Pierné dirijează premiera de la Paris în timp ce Gustav Mahler prezintă Suita I la începutul anului 1911, în două concerte susținute în America, la Carnagie Hall. Într-o cronică din “Musical Leader” apărută în 11 ianuarie 1911, se vorbește despre originalitatea lucrării care “arată mult mai distinct naționalitatea compozitorului decât școala în care a fost educat, deși pot fi deslușite multe însemne ale acestei școli”. În același timp interpretarea realizată de Mahler a fost descrisă “excepțional de frumoasă și limpede conturată”. Suntem nerăbdători să ascultăm interpretarea pe care o va oferi Suitei I, Orchestra Națională a Franței condusă de Ion Marin în data de 7 septembrie, la Sala Palatului.

6 septembrie 2019, ora 16:30, Ateneul Român, Cameristi Della Scala

-> https://www.festivalenescu.ro/events/cameristi-della-scala/

7 septembrie 2019, ora 11:00, Sala Auditorium, MNaR – Recital Charles Richard-Hamelin (pian)

-> https://www.festivalenescu.ro/events/charles-richard-hamelin-pian/

7 septembrie 2019, ora 16:30, Ateneul Român, Julia Fischer (vioară), Henri Bonamy (pian)

-> https://www.festivalenescu.ro/events/julia-fischer-vioara-henri-bonamy-pian/

7 septembrie 2019, ora 19:30, Sala Palatului, Orchestra Națională a Franței

-> https://www.festivalenescu.ro/events/orchestre-national-de-france-2/

9 septembrie 2019, ora 17:00, Ateneul Român, Alexander Kniazov (violoncel), Plamena Mangova (pian)

-> https://www.festivalenescu.ro/events/alexander-kniazev-violonccel-plamena-mangova-pian/

Bibliografie:

Bălan, George, “George Enescu, Mesajul-Estetica”, București, Editura Muzicală,1962;

Bălan, Teodor, “Acasă la Enescu, București, Editura Sport-Turism, 1977;

Bogdan, Vasile, “Ei l-au cunoscut pe Enescu”, București, Editura Ion Creangă, 1987;

Gavoty, Bernard, Amintirile lui George Enescu / Les Souvenirs de Georges Enesco, trad. Elena Bulai, București, Editura Curtea Veche, 2017;

Manolache, Laura, coord., “George Enescu, Interviuri din presa românească (1898-1936)”, vol. I, București, Editura Muzicală, 1988.

Voicana, Mircea, coord., “Monografie George Enescu”, București, Editura Academiei, 1971.

Fotografii: Scrisoarea lui Enescu către Camille Saint-Saëns, Sursa: Gallica

Lena Connell, George Enescu, Royal College of Music, Londra

02
/08
/21

Născută în România, Mara și-a început pregătirea muzicală la vârsta de 6 ani. Stilul său elegant și subtil a atras repede atenția audienței și criticilor, fiind invitată să cânte alături de mai multe filarmonici din țară.

02
/08
/21

Clujenii de la Grimus continuă promovarea viitorului lor album de studio printr-o piesă nou lansată - „Albie” – o piesă care ar fi trebuit să fie un simplu intermezzo pe noul album de studio Grimus, dar producătorii Alexei Țurcan și Dan Georgescu de la UNDA Recording Studios au fost de altă părere. Astfel, „Albie” a devenit prin aportul lor o piesă de sine stătătoare, cu o atmosferă aparte nu doar în cadrul noului disc, ci și raportat la întreaga discografie Grimus.

02
/08
/21

Sibiu Jazz Festival 2021 promite o nouă revedere cu farmecul jazzului, în perioada 13-15 august, în Piața Mare din Sibiu, cu un line up dedicat bucuriei de a trăi pe note. După o perioadă de acalmie națională, Sibiul continuă să revitalizeze ideea de jazz, perpetuând o tradiție muzicală consacrată la nivel internațional.

29
/07
/21

Vineri, 30 iulie, începe cea de-a III-a ediție a Festivalului SoNoRo Musikland în Brașov. Concertul de deschidere va avea loc la Muzeul Județean de Istorie Brașov, în curtea Bastionului Țesătorilor, una dintre clădirile de patrimoniu emblematice ale vechiului oraș, și face parte din agenda estivală a Bastionului Artiștilor.

23
/07
/21

În perioada 23 iulie - 26 septembrie, se va desfășura seria de concerte live „Alternative Brunch”, dedicată tuturor celor a căror poftă de muzică nu ține cont de oră. Sezonul din acest an înseamnă 12 concerte, susținute de patru trupe, în trei orașe din Republica Moldova și România: Iași, Bacău și Chișinău.

22
/07
/21

Între 16 și 24 iulie EUROPAfest sărbătorește vara cu o ediție bogată în jazz. Diferite stiluri și ritmuri cu artiști din 20 de țări se pot auzi zilnic la Sala Auditorium a Palatului Regal / Muzeul Național de Artă al României.

08
/07
/21

EUROPAfest lansează invitația unui maraton de 9 zile de muzică live. În perioada 16-24 iulie București devine capitala jazz-ului. Seară de seară, scena Sălii Auditorium a Palatului Regal/Muzeul Național de Artă al României va găzdui concerte, recitaluri, seri de jam sessions, spectacole de gală cu artiști din 20 de țări. Biletele s-au pus în vânzare […]