Lucrări enesciene în interpretarea muzicienilor străini prezenți la Festivalul Enescu 2019
https://www.ziarulmetropolis.ro/lucrari-enesciene-in-interpretarea-muzicienilor-straini-prezenti-la-festivalul-enescu-2019/

Creaţia lui George Enescu a devenit în ultimii ani din ce în ce mai mult apreciată de muzicienii străini. Un număr impresionant de lucrări enesciene vor fi interpretate la Festivalul Internaţional „George Enescu” (31 august-22 septembrie 2019).

Un articol de Mădălina Mărgăritescu|3 martie 2019

În data de 7 septembrie, la Muzeul Național de Artă al României, Sala Auditorium, se va auzi Suita I pentru pian în stil vechi op. 3 (1897) cântată de Charles Richard-Hamelin. Pianistul canadian mărturisea, în urmă cu doi ani, că s-a apropiat de lucrările enesciene pentru că a fost impresionat de „Octetul” lui Enescu pe care l-a ascultat, în 2014, la un festival de muzică de cameră din Danemarca.

Într-un dialog cu Petru Comarnescu, realizat în 1927, George Enescu povestește că străinii găseau încă de atunci ceva aparte în creațiile enesciene, în muzica românească existând ceva care ne deosebește de ceilalți, iar „Octetul” le crea impresia că vine din Est. Din același interviu aflăm și întâmplarea cu diplomatul egiptean care auzind o lucrare de Enescu l-a întrebat dacă a fost în Egipt deoarece compoziția îi aducea atât de mult aminte de țara lui. George Enescu, potrivit lui Yehudi Menuhin, realizase o punte între Orient și Occident prin îmbinarea aspectelor arhaice ale muzicii populare românești cu tradiția cultă europeană. Muzicologul Ștefan Niculescu puncta foarte bine, în 1981, că „studiindu-l pe Enescu avem șansa să ne descoperim pe noi înșine”. Pentru Charles Richard-Hamelin, „Octetul” se înscrie într-un top al celor cinci lucrări care i-au schimbat viața.

Cele două Suite pentru pian (Suita I pentru pian în stil vechi, op. 6 și Suita a II-a pentru pian, op. 10)  compuse de Enescu au fost incluse în repertoriul pianistului canadian. Cella Delavrancea a istorisit la un moment dat o întâmplare inedită despre Suita I pentru pian în stil vechi, op. 3. Elevă la Conservatorul din Paris, la vârsta de 18 ani studia acea Suită și, cu toate că nu-l cunoștea pe Enescu, decide să-i trimită o scrisoare pentru a verifica dacă în compoziție este vorba despre o poveste medievală așa cum intuise ea. Trei zile mai târziu, George Enescu îi răspunde, o felicită pentru că descoperise ce anume l-a inspirat și totodată adaugă scrisorii un desen plăsmuit de el, în care reprezentase „doi clopotari bătând cu ciocane, unul cu brațul în sus, celălalt cu ciocanul pe un clopot de două ori mai mare decât el. În scrisoare descria pe castelana tânără, închisă în turnul castelului”.

Tot în data de 7 septembrie, la Ateneul Român, Sonata a II-a pentru pian și vioară în Fa minor, op. 6 (1899) va fi interpretată de violonista Julia Fischer și pianistul Henri Bonamy. Enescu finalizează această Sonată la Sinaia, la sfârșitul anului 1898 și o completează în 1899. Prin această lucrare dedicată fraților Thibaud, adolescentul de 16 ani începea să-și traseze propriul stil creator. În „Amintiri”, Enescu precizează „Cu Sonata a doua pentru pian și vioară și Octuorul pentru coarde, m-am simțit evoluând rapid, deveneam eu însumi”. Celebrul violonist Carl Flesch aprecia Sonata a II-a pentru pian și vioară în Fa minor drept una dintre cele mai puternice lucrări contemporane,  „[…] atât din punct de vedere melodic cât și armonic ne apare și astăzi ca nouă, nebanalizată și captivantă”.

În 1898, Enescu compune și Sonata I pentru violoncel și pian în Fa minor, op. 26. Violoncelistul Alexander Kniazev și pianista Plamena Mangova vor prezenta lucrarea în data de 9 septembrie, la Ateneul Român. Cu toate că Sonata I pentru violoncel și pian a fost scrisă în 1898, autorii Monografiei susțin că pe manuscris apare data, Sinaia, 7-8 noiembrie 1898, iar creația a primit număr de opus  abia peste 37 de ani, op. 26, nr.1. A rămas memorabilă interpretarea Sonatei oferită în 22 aprilie 1907, la sala Berlioz de la Paris, de George Enescu și Pablo Casals, muzicianul care l-a considerat „un geniu al muzicii moderne”.

Pe de altă parte Casals mărturisea că pentru el Octuorul alcătuit de Enescu „este una dintre cele mai interesante și mai mari opere scrise în timpurile noastre”. La ediția 2019 a Festivalului Enescu, Octuorul îl vom auzi într-o versiune pentru orchestră de coarde, în data de 6 septembrie, în interpretarea Cameristi Della Scala sub bagheta dirijorului Wilson Hermanto. Octetul de coarde terminat la 3 decembrie 1900 îl acaparase atât de mult pe Enescu, încât nu mai avea timp să le scrie celor de acasă. Cu toate acestea ambii părinți îi scriau mereu, mama ispitindu-l cu bunătățile pe care urma să le pregătească „Am să fac belte de gutui”, iar tatăl îl întreba nostalgic: „Unde-s vremurile acelea când în fiecare săptămână aveam bune noutăți despre mata?”.

În luna mai 1903, George Enescu trimitea o scrisoare lui Camille Saint-Saëns pentru a-l ruga să accepte recunoștința pe care i-o aducea prin dedicarea Suite I pentru orchestră în Do major, op. 9 (1903). Lucrarea simfonică în care Enescu își pusese întreaga măiestrie componistică a avut susținerea unor mari dirijori, Gabriel Pierné dirijează premiera de la Paris în timp ce Gustav Mahler prezintă Suita I la începutul anului 1911, în două concerte susținute în America, la Carnagie Hall. Într-o cronică din „Musical Leader” apărută în 11 ianuarie 1911, se vorbește despre originalitatea lucrării care „arată mult mai distinct naționalitatea compozitorului decât școala în care a fost educat, deși pot fi deslușite multe însemne ale acestei școli”. În același timp interpretarea realizată de Mahler a fost descrisă „excepțional de frumoasă și limpede conturată”. Suntem nerăbdători să ascultăm interpretarea pe care o va oferi Suitei I, Orchestra Națională a Franței condusă de Ion Marin în data de 7 septembrie, la Sala Palatului.

6 septembrie 2019, ora 16:30, Ateneul Român, Cameristi Della Scala

-> https://www.festivalenescu.ro/events/cameristi-della-scala/

7 septembrie 2019, ora 11:00, Sala Auditorium, MNaR – Recital Charles Richard-Hamelin (pian)

-> https://www.festivalenescu.ro/events/charles-richard-hamelin-pian/

7 septembrie 2019, ora 16:30, Ateneul Român, Julia Fischer (vioară), Henri Bonamy (pian)

-> https://www.festivalenescu.ro/events/julia-fischer-vioara-henri-bonamy-pian/

7 septembrie 2019, ora 19:30, Sala Palatului, Orchestra Națională a Franței

-> https://www.festivalenescu.ro/events/orchestre-national-de-france-2/

9 septembrie 2019, ora 17:00, Ateneul Român, Alexander Kniazov (violoncel), Plamena Mangova (pian)

-> https://www.festivalenescu.ro/events/alexander-kniazev-violonccel-plamena-mangova-pian/

Bibliografie:

Bălan, George, „George Enescu, Mesajul-Estetica”, București, Editura Muzicală,1962;

Bălan, Teodor, „Acasă la Enescu, București, Editura Sport-Turism, 1977;

Bogdan, Vasile, „Ei l-au cunoscut pe Enescu”, București, Editura Ion Creangă, 1987;

Gavoty, Bernard, Amintirile lui George Enescu / Les Souvenirs de Georges Enesco, trad. Elena Bulai, București, Editura Curtea Veche, 2017;

Manolache, Laura, coord., „George Enescu, Interviuri din presa românească (1898-1936)”, vol. I, București, Editura Muzicală, 1988.

Voicana, Mircea, coord., „Monografie George Enescu”, București, Editura Academiei, 1971.

Fotografii: Scrisoarea lui Enescu către Camille Saint-Saëns, Sursa: Gallica

Lena Connell, George Enescu, Royal College of Music, Londra

06
/08
/20

Festivalul SoNoRo Musikland continua în Brașov până pe 9 august. Mari nume ale scenei internaționale concertează la Bastionul Țesătorilor și la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, la Măgura și la Râșnov.

29
/07
/20

Filarmonica „George Enescu“ îi dedică memoriei lui Camil Marinescu (1964-2020) înregistrarea concertului de joi, 30 iulie, de la ora 19.00, care va avea în program Simfonia nr. 7 în mi major de Anton Bruckner. Lucrarea este interpretată de Orchestra Filarmonicii „George Enescu“, condusă de Camil Marinescu, dirijor permanent al instituției în perioada 2012-2019.

21
/07
/20

Seara de deschidere cu Violoncellissimo a inaugurat cu succes pe 15 iulie Festivalul Internațional "Vara Magică", care a pus deja în vânzare biletele pentru toate concertele ce se vor desfăşura în fiecare miercuri şi joi, în Curtea Ateneului Român, până pe 27 august. În caz de condiţii meteo nefavorabile, concertele de miercuri şi joi vor fi reprogramate în cursul serii de vineri.

19
/07
/20

Pe 11 iulie 1937, la doar 38 de ani, murea la Hollywood cel care a marcat fundamental muzica clasică și cea de jazz din secolul XX, George Gershwin. Muzica lui este și astăzi la fel de proaspătă și incitantă ca acum un secol, iar opera „Porgy and Bess” dar și multe cântece ale sale sunt nelipsite din repertoriul actual.

16
/07
/20

Trupa byron revine la Sibiu pe 18 iulie pentru un concert acustic pe terasa Joyme Pub (Calea Dumbrăvii, 28-32). Se vor auzi atât piese de pe cel mai recent album al trupei – „Nouă”, lansat în toamna lui 2019 – dar și cântece pe care n-o să te abții să le fredonezi: „Cu capul în nori”, „Granița-n raniță”, „Masa pentru doi”, „Anima” sau ”Perfect”.

16
/07
/20

Opera Națională București, instituție publică de cultură aflată în subordinea Ministerului Culturii, în parteneriat cu Primăria Sectorului 5 prin Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” au din nou onoarea și bucuria de a fi alături de publicul drag printr-o serie de concerte în aer liber intitulate „Seri de Operă Estivale”. Accesul la concerte se va realiza cu minim o oră înaintea evenimentului, în condiții de siguranță și respectând normele în vigoare în contextul actual al pandemiei cu virusul COVID-19.

Pagina 1 din 15012345...102030...Ultima »