Lumea ca o şcoală
https://www.ziarulmetropolis.ro/lumea-ca-o-scoala/

Fără să fiu în contra avangardei, ba chiar dimpotrivă, nu obişnuiesc să scriu despre spectacole de teatru care îşi propun să fie doar angajate, sociale, în spectacolele care propovăduiesc teatrul-forum şi alte manifeste. Mă priveşte.

Un articol de Andrei Crăciun|1 Aprilie 2016

Există, fireşte, şi în teatru, mai multe lumi: există teatrul ca artă, teatrul ca entertainment şi teatrul ca manifest. Pe ultimul îl ocolesc, din motive cât se poate de personale – nu cred în activismul de dragul activismului. Mă revoltă chiar această pseudoimplicare.

Prezint, faţă de acest comportament, o unică şi semnificativă, excepţie: dacă există artă în teatrul-manifest. Tocmai s-a jucat la Centrul de Teatrul Educaţional Replika din Bucureşti spectacolul În cuvintele tale. Aici am întâlnit şi arta. Scriu.

Acest spectacol este produsul muncii a foarte mulţi oameni. El a apărut din nevoia de a spune poveşti despre diversitatea culturală şi bogăţia pe care o tot dau României minorităţile etnice din ţara noastră. Au fost documentate nouă sute de poveşti (!) în biblioteci publice din România, prin proiectul Agora Culturală @ Biblioteca Ta (un proiect despre care ziarul nostru a mai scris aici).

Apoi, spectacolul este întâlnirea fericită dintre regizorul Radu Apostol şi îndelung elogiatul dramaturg Peca Ştefan, muzicianul Bobo Burlăcianu şi două actriţe de dăruirea Katiei Pascariu şi Mihaelei Rădescu, şi mulţi alţii.

În cuvintele tale nu reuşeşte să vorbească despre multiculturalism, dar reuşeşte să vorbească despre identitate, despre cine suntem, despre cine credem că suntem. Povestea centrală – o compunere bulversantă a unei preadolescente, Doiniţa, pe care atât mama ei, cât şi directoarea şcolii încearcă să o convingă să renunţe la cuvintele sale. Doiniţa, care nu reuşeşte să treacă peste moartea surorii ei, nu găseşte însă niciun motiv să renunţe. Sunt cuvintele ei.

Piesa e – în definitiv – un colaj din drame şi naivităţi, emoţionant. Există un moment pe care l-aş numi, perfect şcolăreşte, culminant. Iar acel moment culminant al spectacolului este când se enumeră bogăţiile ţării noastre, fie ele mit sau realitate, într-o oglindă perfectă cu tot ce este greşit în ţara noastră, fie aceste greşeli exagerate sau nu.

Merită să vă luaţi timp să vedeţi În cuvintele tale. E un spectacol care mută mai vechea idee shakespeariană de lume ca o scenă către atât de contemporana lume ca o şcoală. Sunt atât de multe de învăţat.

19
/02
/19

SĂ NU UCIZI, filmul co-regizat de Gabi Virginia Șarga și Cătălin Rotaru și inspirat de scandalul media care a cutremurat sistemul sanitar din România acum câțiva ani, va avea pe 1 martie premiera în cinematografele din 29 de orașe din țară.

19
/02
/19

Se joacă la Green Hours spectacolul „Această Sonia” – un one-woman show cu Letiția Vlădescu, scris și regizat de Lia Bugnar.

18
/02
/19

Unul dintre cei mai mari dirijori români, CRISTIAN MANDEAL – care se bucură de peste 45 de ani de activitate, în care a dirijat sute de concerte pe 4 continente, în 35 de ţări – și tânărul violoncelist român ȘTEFAN CAZACU (25 de ani), care cântă pe un violoncel creat în urmă cu 101 ani, la Torino (Italia), de către lutierul Georg Ullman – își dau întâlnire pe scena Sălii Radio, într-un concert extraordinar prezentat vineri, 22 februarie (19.00), alături de ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO.

17
/02
/19

CRONICĂ DE FILM În „Marele Dictator” (1940), Chaplin îl parodia pe Hitler. Scena jocului macabru cu globul pământesc folosit ca balon a devenit cult. Un portret sarcastic al unui om diabolic care influenţează întreaga lume face şi regizorul Adam McKay în „Vice”, o satiră la adresa fostului vicepreşedinte american Dick Cheney.

14
/02
/19

Actorul George Ivașcu, directorul Teatrului Metropolis din București, împlinește 51 de ani, pe 15 februarie. Șase artiști care au un impact uriaș asupra repertoriului teatrului: directorul de scenă Victor Ioan Frunză, scenografa Adriana Grand, regizoarea Chris Simion-Mercurian, actrița, regizoarea și dramaturgul Lia Bugnar, actorul și regizorul Emanuel Pârvu și dramaturgul și regizorul Mimi Brănescu, povestesc câteva întâmplări cu George Ivașcu.

Page 1 of 77712345...102030...Last »