Lupul de pe Wall Street. Opulenţă şi depravare
https://www.ziarulmetropolis.ro/lupul-de-pe-wall-street-opulenta-si-depravare/

CRONICĂ DE FILM „Lupul de pe Wall Street“ este extravagant şi, pe alocuri, excesiv. Martin Scorsese oferă un divertisment cinematografic de mare clasă, dar pare indecis între a satiriza cinismul lumii financiare şi a glorifica opulenţa reprezentanţilor acesteia.

Un articol de Ionuţ Mareş|5 ianuarie 2014

CRONICA DE FILM Bazat pe povestea reală a unui agent de bursă, „Lupul de pe Wall Street“ este extravagant şi, pe alocuri, excesiv. Martin Scorsese oferă un divertisment cinematografic de mare clasă, dar pare însă indecis între a satiriza cinismul lumii financiare şi a glorifica opulenţa reprezentanţilor acesteia.

Gândiţi-vă la poncifele pe care cinemaul american le-a construit de-a lungul timpului în jurul marilor escroci, reali sau inventaţi, ce şi-au dobândit faima pe Wall Street (Gordon Gekko întruchipat de Michael Douglas este unul dintre cei mai cunoscuţi). Inteligenţi, cinici şi cu dorinţa nestăvilită de îmbogăţire cu orice risc. Dependenţi de bani (cât mai mulţi), lux (cât mai epatant), femei (cât mai sexy) şi, eventual, droguri (cât mai tari).

Bazându-se pe cartea autobiografică a lui Jordan Belfort, în „Lupul de pe Wall Street“/”The Wolf of Wall Street“ scenaristul Terence Winter şi versatul regizor Martin Scorsese preiau fără reţinere astfel de mărci rezultate din îmbinarea adevărului cu legenda.

Clişee pe care le salveză de la banalitate prin exacerbare, prin amplificarea lor până la un grotesc ce devine cool. Prin proiectarea lor într-o zonă care suspendă verosimilul, imaginând o metaforă a unei lumi dincolo de bine şi rău, de raţional şi iraţional. O lume dominată de dolari şi în căutarea unui Mesia care să arate drumul spre succes, una din ideile vehiculate în film fiind aceea că fiecare om simplu îşi doreşte să se îmbogăţească.

Un astfel de şef de trib – înfăţişarea lumii agenţilor de bursă ca un trib sălbatic dominat de cultul câştigului este insistent punctată – se arată brokerul devenit miliardar Jordan Belfort, interpretat de un Leonardo DiCaprio care se lansează cu voluptate în excesele ce îi definesc personajul – ahtierea după bani, droguri şi sex (rar atâtea femei goale şi moduri de a consuma cocaină într-un film).

lupul de pe wall street

Scenă din filmul „Lupul de pe Wall Street“

Jordan Belfort, un tânăr sărac, intră în a doua jumătate a anilor ’80 în lumea agenţilor de bursă, unde este iniţiat de un straniu superior (Matthew McConaughey) – discuţia de la masă dintre cei doi este una din cele mai bune mostre din neconvenţionalul, umorul şi uneori absurdul dialogurilor.

După o cădere şi o revenire pe cont propriu (urmate, mai târziu, de un divorţ de o soţie cuminte şi recăsătorirea cu o bombă sexy blondă), ajunge în anii ’90 una din cele mai controversate figuri din lumea financiară americană – fiind supranumit de presă „Lupul de pe Wall Street“.

Ceea ce ar putea părea o poveste banală despre mărire şi decădere devine la Scorsese un film de aproape trei ore în care extravaganţa „lupului” şi a anturajului său masculin (nişte rataţi neatrăgători ajunşi bogaţi) îşi găseşte ecoul, la nivel stilistic, într-o libertate regizorală care încalcă normele familiare, făcând cu ochiul, printre alţii, unui Orson Welles.

Protagonistul (a cărui voce din off intervine uneori) vorbeşte câteodată direct în cameră, adresându-se publicului. Delirurile cauzate de droguri devin, în plan vizual, jocuri cu accente suprarealiste. Grija pentru racorduri „corecte” este deseori abandonată, iar montajul imprimă o dinamică ce învăluie ca un vertij.

Sunt trucuri vechi, pe care Scorsese, un recunoscut iubitor al cinemaului american şi european de altădată, şi le-a însuşit, imprimându-le însă propria personalitate artistică.

Tematic, „Lupul de pe Wall Street” nu adaugă lucruri noi la tradiţia filmelor despre cinicii ajunşi bogaţi într-o Americă „a tuturor posibilităţilor”. Scorsese pare doar a updata aceeaşi veche poveste a unui generic cetăţean K, integrând-o în contextul economic şi financiar al ultimilor ani şi ambalând-o cât mai glossy pentru a răspunde gusturilor noilor generaţii.

Filmul înclină pe alocuri spre o satiră a lăcomiei exponenţilor de pe Wall Street – în anii ’80 şi ’90 punându-se bazele crizei ce avea să izbucnească în 2008. Însă denunţul nu este atât de sincer pentru a fi şi credibil. Sălbăticia în care trăieşte „lupul” o fi ea dominată de cinism şi lipsă de scrupule, dar Scorsese pare a o glorifica şi a o face suprinzător de atrăgătoare în depravarea ei exuberantă.

„Lupul de pe Wall Street” este un divertisment de mare clasă şi un exerciţiu de virtuozitate regizorală, dar, privit la rece, rămâne un film superficial la nivel de idei.

Filmul va intra în cinematografe din 10 ianuarie, fiind distribuit de Media ProDistribution.

INFO

Lupul de pe Wall Street (The Wolf of Wall Street, SUA, 2013)

Regia: Martin Scorsese

Cu: Leonardo DiCaprio, Matthew McConaughey, Jonah Hill

Rating: ●●●●○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,

este şi colaborator al blogului

de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran

Foto din Lupul de pe Wall Street – capturi film

26
/10
/22

În luna noiembrie, la History Channel puteţi urmări un documentar despre istoria Colosseumului (cea mai celebră arenă din toate timpurile), cum este viața trăită în munți, ce știa omenirea în antichitate despre extratereștrii și cum s-au păstrat până astăzi legendele faraonilor.

25
/10
/22

După un turneu sold out al echipei în mai multe orașe din țară, filmul Capra cu Trei Iezi intră oficial în cinematografe pe 28 octombrie, în weekendul de Halloween. Bazat pe povestea lui Ion Creangă, filmul a fost primit de public cu surprindere și nostalgie: scenariul respectă basmul lui Creangă, care este, în fond, o poveste de groază, nu neapărat una de adormit copiii. În rolurile principale joacă Maia Morgenstern și Marius Bodochi, iar regia este semnată de Victor Canache.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.

20
/10
/22

„Oameni de treabă” / „Men of Deeds”, noul film al regizorului Paul Negoescu, cu Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian și Crina Semciuc în distribuție, va avea o avanpremieră specială în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, sâmbătă, 22 octombrie.

19
/10
/22

CRONICĂ DE FILM După câteva încercări nereuşite de-a lungul anilor de-a face un horror românesc inspirat din literatură sau folclor (de la moroi la vampiri), iată în sfârşit un film căruia nu îi este ruşine să scoată capul în lume - „Capra cu trei iezi”, un debut independent realizat de Victor Canache, care acum câţiva ani lansa şi un scurtmetraj cu acelaşi titlu.

19
/10
/22

Unsul magilor, Black Adam (pseudonimul modern al lui Teth-Adam), spune povestea anti-eroului forțat de împrejurări să ajute câțiva pământeni. Mânat de răzbunare și ură, Black Adam este extrem de eficient în lupta cu opresorii Kahndaq-ului, spre disperarea super-eroilor din Justice Society.

19
/10
/22

După succesul ediţiei precedente cu 88 de minute cu Victor Rebengiuc, o gală care-şi propunea să aniverseze un artist legendar printr-o discuţie intimă şi pasionantă despre ale vieţii şi ale artei, acum spectatorii vor avea ocazia să o întâlnească pe actrița Tora Vasilescu.

18
/10
/22

49 de proiecții de film, 3 piese de teatru, 3 dezbateri și un total de peste 2.600 de spectatori, dintre care 18% copii. Acesta este bilanțul primei luni de funcționare constantă la Cinema Victoria Timișoara, primul dintre cinematografele tradiționale ale orașului care s-a redeschis după o renovare completă.