Maestrul face încă un miracol: cum se joacă Bulgakov la Bucureşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/maestrul-face-inca-un-miracol-cum-se-joaca-bulgakov-la-bucuresti/

„Ţarul Ivan îşi schimbă meseria“, de Mihail Bulgakov, la Teatrul Metropolis. Aceasta este, tot mai sigur, cea mai bună comedie din oraşul acesta.

Un articol de Andrei Crăciun|14 Februarie 2014

„Ţarul Ivan îşi schimbă meseria“, de Mihail Bulgakov, la Teatrul Metropolis. Aceasta este, tot mai sigur, cea mai bună comedie din orașul acesta.

Mihail Bulgakov a scris bine, a scris curajos, folosindu-se, fără rezerve, de ironii demolatoare. Firește, epoca fiind greșită, încă din 1929 i s-a luat dreptul la semnătură, a fost dat afară din teatru, nu i s-a mai jucat nicio piesă. Da, a făcut petiție la însuși Stalin, a vorbit despre dezechilbrul psihic la care este obligat un creator interzis, și nu e nimic greșit aici, un creator interzis, atunci ca și acum, este umilit și condamnat la moarte. Iar moartea, rareori, înseamnă eternitate.

Da,a fost reprimit în „câmpul artei” din ordinul direct al lui Stalin, dar Bulgakov, cel care ne-a dat o operă de forța „Diavoliadei”, și-a traversat scurta viață într-o disidență asumată, fără să pactizeze, și n-a sfârșit-o înainte de o capodoperă.

“Maestrul și Margareta” e în biblioteci și poate să depună mărturie pentru el. Bulgakov a murit orb, dar, cât a trăit, a văzut, a înțeles și a scris. A scris bine, a scris curajos, a pătruns în lumi, până la el, sigilate, a deschis uși interzise. Bineînțeles că, neîndurîndu-și paradoxurile și rănile, sufletești desigur, din război, a ajuns, de timpuriu, dependent de morfină, bineînțeles că s-a înfrânt.

Piesele sale, puse de specialiști, de marii cronicari de teatru, sub cupola comediilor de moravuri, căci au puterea de a reinventa tipologii și de a crea o școală, se joacă încă, iar oamenii, alți oameni, de fiecare dată alții, chiar dacă nu toți noi, râd, râd în hohote, ca și cum râsul ne-ar putea, dacă nu vindeca, măcar susține supraviețuirea.

„Țarul Ivan își schimbă meseria” este, să întărim părerea specialiștilor, o comedie de moravuri. Se joacă la Metropolis, în regia lui Gelu Colceag, iar la sfârșitul fiecărei reprezentații se aplaudă atât de tare încât un trecător oarecare de pe Strada Mihai Eminescu din București ar putea crede că în clădirea cu lumini roșii are loc un mare congres. N-are.

Piesa aceasta este, în fond, o critică, deși foarte subtilă, la adresa stalinismului. La sfârșit se aplaudă, deci, deloc ironic, dar paradoxal. E o unanimitate bună, poate singura – iată: peisaj cu grup de oameni, în picioare, cu palmele împreunate, recunoscând frumusețea.

“Țarul Ivan își schimbă meseria” este o comedie, nu neagră, ci comedie-comedie, cum tot mai puține se scriu, căci umorul a decăzut, în ultimele decenii, în forma sa facilă și, îndeobște, vulgară.

O oarecare abundență

Un tovarăș inginer-cercetător construiește o mașină a timpului, care îi poartă pe administratorul unui bloc și pe un hoț venit la furat în casa unui alt tovarăș care posedă tablouri și aparat de radio (nemțesc!) înapoi în vremea lui Ivan cel Groaznic, când la curtea țarului se mânca îndelung. În epoca aceea exista, așadar, o oarecare abundență de rinichi și ficăței de iepuri de care cetățenii sovietici, administratori sau hoți, rămân străini.

Textul lui Bulgakov face tot ce poate face un text, ne arată zăpezile de ignoranță sub care suntem noi înșine, cu maniile, cu obsesiile, cu frivolitatea, cu servilismul, cu rigiditatea, cu îngustimea noastră, care nu cresc doar în vremuri totalitare, nu doar sub Stalin și sub Ivan. Nu. De aceea se râde atât de tare în sala aceasta.

Bulgakov

Mihail Bulgakov (1891-1940)

Îi recunoaștem pe cei din oglinda pe care ne-o pune la dispoziție autorul. O, cum îi știm! Administratorul de bloc în maiou (familiarul articol de lenjerie care de mult nu mai e intimă) cu imprimeu (de la partid), soția administratorului, pretinzându-și dreptul de a fi cucoană, jefuitul încercând, la rându-i, să jefuiască, fel de fel de cetățeni care ne stârnesc, iată, foarte omenește, râsul până la lacrimă.

Decorurile sunt, ca de obicei în piesele lui Colceag, spectaculoase, într-o manieră mai degrabă germană, e un spectaculos sănătos, fără să fie, deci, excesiv. Ele nu par concepute într-un delir al generozității administrației, spațiul s-a folosit cu înțelepciune, mecanismele complicate puse în scenă n-au fost abuzate, costumele nu sunt doar o grămadă de haine prost croite, există o oarecare fantezie în mișcarea scenică, se deschid niște arabescuri ale exprimării care nu vin de la Bulgakov, dar sunt binevenite și bine primite de public. Teatrul rămâne o muncă de echipă.

Sincronizarea

Chiar și spunând acestea, e prea puțin. Piesa este întotdeauna făcută de actori. Iar actorii din „Țarul Ivan își schimbă meseria” prind în volutele gesturilor și cuvintelor lor esența. Prima parte a spectacolului îți îngăduie iluzia că participi totuși la o piesă accesibilă, dar explozia din secundă, când textul permite jocului să crească, întocmai ca o viață, te repoziționează.

Asiști la ceva rar – la o bucurie a actorilor că sunt în acest teatru, în această piesă, în aceste roluri, în această seară, în fața acestui public. Asiști la acel ceva pe care doar spectatorul de teatru poate să îl înțeleagă și chiar și el are doar rareori prilejul să îl întâlnească – asiști la spectacolul unei sincronizări perfecte.

Doru Ana e gigantesc în rolul Țarului, dar și al administratorului de bloc, Radu Gabriel își joacă hoțul până ridică sala în picioare, Diana Cavallioti în rolul Zinaidei Mihailovna este – să nu ocolim adjectivul – încântătoare, iar Mariana Dănescu pare că s-a născut anume ca s-o întrupeze pe Uliana Andreevna.

Gabriel Costin dă totul în rolul tovarășului Spak, iar Vlad Logigan, în rolul diacului, își arată adevăratul chip. Auzisem de ceva ani că este cel mai talentat tânăr actor de teatru din România. Apoi, s-a întâmplat să-l văd prima dată într-un film, „Nuntă în Basarabia”. Logigan mi s-a părut, atunci, din altă poveste, ba chiar din alt film. Nu m-a încântat, dimpotrivă. L-am remarcat, apoi, în Tarelkin, însă ce face în „Țarul Ivan își schimbă meseria” depășește cu mult toate așteptările.

Nu mai e tânăr. Are, la fel ca mine, treizeci de ani. E limpede că s-a maturizat. Logigan nu te dizolvă în emoție, nu te sfâșie, nu te lasă într-o stare de contemplație buimacă. Nu. Face ceea ce trebuie făcut într-o comedie: îți smulge, cu un firesc revoltător, râsul. Poate că nu e elegant, poate că e greșit să o menționez, dar am fost acolo, am văzut și, ca atare, o consemnez: cele mai multe aplauze au mers către el. Le-a meritat.

Stalin reușise o înmărmuritoare reducere a existenței contemporanilor săi la absurd. Ivan cel Groaznic, de asemenea. Istoria lucrează ciclic, cu o lentoare atroce. Suntem figuranți în timp. E nevoie ca, din când în când, să se nască acel Bulgakov care să dea secolele înapoi, cum și înainte, pentru a ajunge la noi înșine.

“Țarul Ivan își schimbă meseria” este, așadar, o comedie la care, la urmă, câștigi cu mult mai mult decât două ore și cincisprezece minute de râs și de lacrimi.

Foto cu Mihail Bulgakov – wikipedia

16
/10
/12

În 1854 s–a născut poetul, dramaturgul şi prozatorul Oscar Wilde (“Prinţul fericit” – 1888, “Portretul lui Dorian Gray” – 1891, “Balada închisorii din Reading” – 1898) (m. 20 noiembrie 1900)   1885 – S-a născut scriitorul Mihail Sorbul (Mihail Smolski). Creaţia sa cuprinde atât drame de inspiraţie istorică (“Letopiseţ”), cât şi comedii tragice, romane şi […]

15
/10
/12

Bienala Naţională de Arhitectură Bucureşti 2012 (BNAB), cel mai important eveniment profesional al “breslei” arhitecţilor organizat neîntrerupt din 1994, are ca moment central expoziţia concurs de proiecte, a anunţat luni, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), comisarul bienalei, prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman. Expoziţia de proiecte BNAB […]

15
/10
/12

Premiul Nobel pentru economie a fost acordat americanilor Alvin E. Roth, de la Universitatea Harvard, şi Lloyd S. Shapley, de la Universitatea din California, pentru “teoria alocărilor stabile şi practica designului de piaţă”, a anunţat, luni, Comitetul Nobel. Printre favoriţii la câştigarea premiului pentru economie în acest an s-au aflat americanul Robert Shiller (Universitatea Yale), […]

15
/10
/12

Un tribunal israelian a ordonat ca arhivele scriitorului Max Brod, ce conţin texte scrise de Franz Kafka, să fie transferate Bibliotecii Naţionale a Israelului, punând astfel capăt unor controverse care s-au întins pe durata a peste patru decenii, a anunţat duminică o sursă judiciară. În verdictul ei, care a fost făcut public duminică, la Tel […]

15
/10
/12

Miercuri 17 octombrie, la ora 19.30, în Sala Mică a TNB, va avea loc premiera spectacolului-coupé Doi x Doi, prezentat în cadrul proiectului „Uşi deschise pentru toţi”, compus din piesele într-un act Tigrul de Murray Schisgal şi Amantul de Harold Pinter, puse în scenă de regizorul Vlad Stănescu. Scenografia: Ioana Creangă. Mişcarea scenică: Florin Fieroiu. […]

15
/10
/12

Corespondenţa între Freud şi fiica sa, Anna, singura din copiii săi care i-a fost discipol, prezintă intimitatea unei familii vieneze de la începutul secolului al XX-lea, arătând cum i-a apropiat psihanaliza pe cei doi, relatează AFP. Corespondenţa, alcătuită din aproape 300 de scrisori, publicată de editura Fayard, dintre părintele psihanalizei şi cea mai mică din […]

15
/10
/12

În perioada 20-25 noiembrie va avea loc festivalul BIEFF (Festivalul Internaṭional de Film Experimental Bucureşti), festival care promite multe pentru mediul cultural bucureştean. Dacã anul trecut, în cadrul celei de-a doua ediṭie, festivalul i-a avut în juriu pe Merzena Moskal (selecṭioner al Quinzaine des Realisateurs Cannes 2011) şi pe Hilke Doering (directorul Competiṭiei Internaṭionale a […]

15
/10
/12

GOOGLE şi-a schimbat, luni, logo-ul, pentru a sărbători 107 ani de la apariţia benzilor desenate cu “Little Nemo”, create de caricaturistul american WINSOR MCCAY. Google sărbătoreşte, luni, printr-un logo interactiv, intitulat “Little Nemo in Google Land”, 107 ani de la publicarea în presa americană a benzii desenate “Micuţul Nemo în Ţara Visurilor”, creată de Winsor […]

15
/10
/12

Sãptãmâna trecutã Librãria Cãrtureşti a fost gazda conferinṭei ,, Camionagii Rãzboiului Rece. Anchetã de istorie socialã în Canada şi SUA’’.  Având în vedere faptul cã aceastã conferinṭã nu s-a rezumat la o expunere istoricã, ci a pãtruns mai mult în arta de existenṭã a unei comunitãṭi, Ziarul Metropolis a fost prezent. Conferinṭa a fost susṭinutã de […]

15
/10
/12

Autorităţile din Alba Iulia organizează, luni, o serie de manifestări pentru a sărbători împlinirea a 90 de ani de la încoronarea primilor regi ai României Mari, Ferdinand şi Maria, cu această ocazie fiind expuse şi coroanele, sceptrul şi alte obiecte care au aparţinut suveranilor. Potrivit programului transmis de Consiliul Judeţean Alba, manifestările dedicate împlinirii a […]

15
/10
/12

1814 – S-a născut poetul, prozatorul şi dramaturgul Mihail Lermontov (“Demonul”, “Un om ciudat”, “Un erou al timpului nostru”) (m. 27 iulie 1841)   1844 – S-a născut filosoful, poetul şi filologul Friedrich Nietzsche (“Aşa grăit-a Zarathustra” – 1885, “Dincolo de bine şi de rău” – 1886) (m. 25 august 1900) 1893 – S-a născut […]

15
/10
/12

Teatrul Metropolis: luni, 15 octombrie, ora 18:30 – “Nevestele vesele din Windsor” de W. Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu; miercuri, 17 octombrie, ora 18:30 – “Nevestele vesele din Windsor” de W. Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu; vineri, 19 octombrie, ora 19:00 – “Floarea de cactus” de Barillet şi Grady, regia Alice Barb; sâmbătă, 20 octombrie, ora 19:00 – […]

15
/10
/12

Urmând modelul lui George Enescu, care a făcut o astfel de călătorie în timpul războiului, violonistul Gabriel Croitoru, care cântă pe vioara celebrului său înaintaş, un instrument Guarneri del Gesu, datat 1730, va porni împreună cu pianistul Horia Mihail într-un turneu prin comunele şi satele României.  Atmosfera satului românesc de altădată, împreună cu muzica virtuozilor […]

14
/10
/12

Nichita Stănescu, Dinu Lipatti şi Dumitru Ţepeneag, trei personalităţi marcante ale literaturii şi muzicii româneşti din secolul XX, vor fi celebrate în lunile octombrie şi noiembrie, la New York, în cadrul ultimelor evenimente organizate de fosta conducere a ICR New York, Corina Şuteu şi Oana Radu. Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, în lunile octombrie şi […]

14
/10
/12

Filmul belgian “Oh Willy…”, de Emma De Swaef şi Marc James Roels, a primit sâmbătă seară Trofeul Festivalului Anim’est – un eveniment care s-a desfăşurat între 5 şi 14 octombrie, la Bucureşti. “Oh Willy…” i-a convins pe cei trei membri ai juriului că merită premiul cel mare întrucât este “o realizare minunată care arată exact […]

14
/10
/12

Cinefilii din Timişoara pasionaţi de filmele ruseşti au parte de o săptămână de proiecţii cu acces gratuit, în cadrul Festivalului Kino+, eveniment la a doua ediţie în România, dedicat cinematografiei postsovietice. Timişorenii vor putea viziona opt filme produse după 1990. În perioada 15-21 octombrie a.c., „Casa de Cultură a Studenţilor din Timişoara găzduiește, pentru al […]

12
/10
/12

Astãzi a debutat în Cluj Festivalul Internaṭional de Film ComedyCLUJ –eveniment care va dura pânã pe 21 octombrie. Festivalul va aduce în prim plan 100 de filme din diverse ṭãri, cu subiecte complexe şi capabile de a trezi interesul oricãrui spectator. Gala de deschidere va avea loc astãzi, 12 octombrie la ora 19:00, la Cinema […]

Page 798 of 810« First...102030...796797798799800...810...Last »