MAHLER, geniul contrastelor – conferinţă cu Tiberiu Soare
https://www.ziarulmetropolis.ro/mahler-geniul-contrastelor-conferinta-cu-tiberiu-soare/

Fundaţia Calea Victoriei vă invită la un nou eveniment din seria conferinţelor interactive „Vorbe despre Muzică şi Muzicieni”, pe 31 octombrie, de la ora 18.00, la Grand Hotel Continental. Dirijorul Tiberiu Soare va povesti despre compozitorul Gustav Mahler.

Un articol de Elena Simion|27 octombrie 2015

Programul cultural „Vorbe despre Muzică şi Muzicieni” este o continuare a colaborării din cunoscutul dirijor şi Fundaţia Calea Victoriei. Primul proiect, numit “Pentru ce mergem la Operă?”, lansat în ianuarie 2012, a fost finalizat prin publicarea cărţii cu acelaşi nume, apărută în 2014.

Sâmbăta, 31 octombrie, publicul se va reîntâlni cu dirijorul Tiberiu Soare, care va povesti despre marele compozitor Gustav Mahler. Nu întâmplător, această conferinţă urmează după cea despre Richard Wagner, compozitorul care l-a influenţat foarte mult pe Mahler.
Gustav Mahler a fost un compozitor austriac al Romantismului târziu și unul dintre cei mai importanți dirijori ai generației sale. S-a născut în satul Kalischt, Boemia, Imperiul Austriac, astăzi Kaliště, în Cehia. Familia s-a mutat apoi în Iglau (astăzi Jihlava) unde Mahler a crescut.

În calitate de compozitor, stilul lui Mahler se regăsește la granița dintre tradiția austro-germană a secolului al XIX-lea și modernismul de la începutulde secolului al XX-lea. Deși în timpul vieții sale aptitudinile de dirijor erau unanim recunoscute, muzica proprie a căpătat popularitate doar după perioade de relative neglijări, care au inclus și interzicerea interpretării lucrărilor sale în cea mai mare parte a Europei în timpul Germaniei Naziste. După 1945, muzica sa a fost redescoperită, iar Mahler a devenit unul dintre cei mai înregistrați și interpretați compozitori.

Născut în condiții umile, Mahler a demonstrat abilități muzicale de la o vârstă fragedă. După ce a absolvit Conservatorul din Viena în 1878, a avut o succesiune de posturi de dirijor care i-au sporit reputația în rândul operelor europene, culminând cu obținerea postului de director al Operei de Stat din Viena, în 1897. În timpul celor zece ani petrecuți la Viena, Mahler – care s-a convertit de la iudaism la catolicism pentru a-și asigura postul – a fost frecvent victima presei antisemite.

mahler_afis-354x500Cu toate acestea, producțiile sale inovatoare și insistența pentru interpretare la cele mai înalte standarde l-au făcut unul dintre cei mai importanți dirijori de operă, în special a operelor lui Wagner și Mozart. Spre sfârșitul vieții sale a fost pentru scurt timp directorul Operei Metropolitane din New York și al Filarmonicii din New York.

Opera lui Mahler este relativ redusă cantitativ deoarece își câștiga existența ca dirijor, compoziția fiind o activitate din timpul liber. Totuși, acorda compoziției cât de mult timp putea, rezervând vacanțele dintre stagiuni concentrării creativă. Cu excepţia primelor sale lucrări, compuse în perioada studenţiei, lucrările lui Mahler sunt compuse pentru orchestre mari, coruri simfonice și soliști de operă.

În mod paradoxal, Mahler a fost cunoscut în timpul vieții ca fiind cel mai mare dirijor al vremii, mai ales dirijor de operă, desi nu a scris nicio operă. A fost târziu recunoscut drept compozitor, iar reacţiile au fost variate, nefiind o acceptare unanimă.

Muzica lui Mahler este o împletire între romantism şi cinism, poezie şi sarcasm, reflectând ruptura de muzica anterioară. Muzica lui Mahler reflecta gândirea panteistă, conform căreia Dumnezeu poate fi găsit în natură. Fascinatia sa pentru natura poate fi recunoscută în compozitii precum Simfonia I, în care apare în partitura notaţia “ca un sunet al naturii”. Mahler era un om al contrastelor, iar muzica sa pendulează între sublim şi derizoriu. Regăsim sonorităţi sordide, folclor suburuban sau influenţe din muzica Klezmer.
A avut o influenţă foarte mare asupra compozitorilor care i-au urmat, unul dintre marii compozitori influenţaţi de el fiind Şostakovici. Muzica lui Mahler reflectă revolta sublimului şi recuperarea banalului, a sordidului, estetica urâtului, kitsch-ul valorificat în artă.

Veţi putea afla mai multe despre Gustave Mahler – geniul contrastelor şi muzica sa, participând la această conferinţă susţinută de carismaticul dirijor Tiberiu Soare.

INFO

Vă puteţi înscrie la eveniment prin email la [email protected]. Pentru informatii suplimentare sunati la 0735 863 846, 0735 863 845 sau 021-321.30.22

FOTO: Petrică Tănase

25
/10
/22

Miercuri, 26 octombrie 2022, de la ora 17.00, la Muzeul „Casa Mureșenilor” din Brașov, vă invităm la Recitalul de la ora 5. Evenimentul va fi susținut de Mădălina Bourceanu - soprană, Nicoleta Chirilă - soprană, Aurelia Florian - soprană, Valentina Mărgăraș - soprană, Silvia Micu - soprană, Sonia Hazarian - mezzosoprană, Alexandru Aghenie - bariton, Marian Rește – bas-bariton. La pian îi va acompania Simona Patriche. Prezintă: Simona Manole.

25
/10
/22

Publicul este așteptat miercuri, 26 octombrie, la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu la spectacolul de teatru-jazz "Aproape Înger", în cadrul Sibiu Jazz Festival 2022, o reprezentație ce a rezultat din întâlnirea mai multor orizonturi artistice ce au generat o frescă modernă a realităților pe care omul le trăiește într-un cuplu.

25
/10
/22

Ultima săptămână din luna octombrie aduce pe scena Operei Naționale București titluri celebre din repertoriul universal precum „La Bohème”, „Povestirile lui Hoffmann”, „Peer Gynt & Carmina Burana”, „La Traviata”, dar și „Podul”, o seară de operă româno-bulgară, dedicată împlinirii a celor 30 de ani de prietenie, cooperare și bună vecinătate între Republica Bulgaria și România.

24
/10
/22

Artiștii Filarmonicii „George Enescu” doresc să se prezinte în fața publicului în recitaluri și concerte tematice. Demersul se dorește și unul de popularizare a muzicii clasice în rândurile celor interesați să se apropie de un univers sonor fascinant.

24
/10
/22

Luni, 24 octombrie, de la ora 19,00, publicul român are întâlnire cu soprana Laura Tătulescu şi cu pianista şi compozitoarea Ana Giurgiu-Bondue la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Sala „George Enescu”. În deschidere: lansarea oficială a albumului „Silence”, reunind înregistrări realizate de cele două muziciene în studiourile Radio România, în luna august.

21
/10
/22

După reprezentații inedite, la sfarșit de octombrie, pe scena unor festivaluri de jazz cu tradiție, precum Sibiu Jazz Festival și Ploiești Jazz Festival, Orchestra Națională de Jazz a Franței, aflată într-un tuneu național in România, după o absență de aproape 30 de ani, va susține un concert extraordinar la Palatul Bragadiru din București.

20
/10
/22

În cadrul proiectului Musiques Créatives de France, între 27 octombrie și 1 noiembrie, Orchestra Națională de Jazz a Franței revine în România într-un tuneu la Ploiești (27 octombrie, Filarmonica „Paul Constantinescu”, la Ploiești Jazz Festival), Sibiu (28 octombrie, Filarmonica de Stat, la Sibiu Jazz Festival) și București (1 noiembrie, Palatul Bragadiru).