„Mai presus de orice”. Cutremurul din `77, prin ochii cineaştilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/mai-presus-de-orice-cutremurul-din-77-prin-ochii-cineastilor/

CRONICĂ DE FILM Difuzat la 4 martie de postul de televiziune Cinemaraton, dar programat în aceeaşi seară şi la Cinematograful Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, „Mai presus de orice” (1977) este o docudramă mai puţin ştiută, realizată de Dan Piţa şi Nicolae Mărgineanu, despre cutremurul din 1977.

Un articol de Ionuţ Mareş|11 martie 2021

La câţiva ani după filmul care anunţa intrarea în scenă a Generaţiei `70 din cinematografia română, documentarul „Apa ca un bivol negru” (1970), despre marile inundaţii din acel an, unii dintre cineaştii grupului, deveniţi între timp mai experimentaţi, se apropie de un eveniment şi mai traumatizant din istoria recentă: cutremurul din 4 martie 1977.

Producţie a Casei de Filme Trei, „Mai presus de orice” (1977) este realizat de Dan Piţa şi Nicolae Mărgineanu (aflat la primul său film ca regizor, după o importantă carieră de operator), pe un scenariu scris de cei doi împreună cu Iosif Demian (care, alături de Mărgineanu, fusese unul dintre operatorii de la „Apa ca un bivol negru”) şi Dan Mutaşcu.

Într-o perioadă când amestecul de documentar şi ficţiune era cvasi-absent sau accidental într-o cinematografie română atent controlată de autorităţi şi destul de rar întâlnit chiar şi în cinematografia internaţională, Piţa şi Mărgineanu realizează, prin Studioul Buftea, o docudramă motivată de dorinţa declarată de a capta amintirea încă proaspătă a tragediei.

După cum au mărturisit cei doi într-un interviu pentru Cinemaraton, au început prin a filma înmormântarea, într-un Cimitir Bellu plin de lume, cu oameni urcaţi şi în copaci, a lui Toma Caragiu şi Alexandru Bocăneţ (morţi în cutremur), unde Victor Rebengiuc a citit un discurs emoţionant. Momentul apare în a doua parte din „Mai presus de orice” şi este una dintre cele mai puternice scene – un document vizual istoric.

Apoi, Piţa şi Mărgineanu au început pregătirile ca pentru un film de ficţiune – scrierea unui scenariu şi adunarea echipei tehnice şi a distribuţiei, astfel că în toamna lui 1977 au filmat mai multe scurte poveşti, întretăiate în montajul final, ca şi cum ar fi avut loc în noaptea tragediei, printre dărâmături.

Filmul combină astfel imagini pur documentare cu numeroase scene reconstituite cu actori şi care reuşesc să depăşească artificialul inerent unei astfel de convenţii şi să dea o senzaţie de autentic. În afara apropierii temporale de momentul cutremurului, efectul se datorează, bineînţeles, în primul rând regiei. Dar este şi rezultatul imaginii naturaliste semnate de Anghel Deca şi Florin Mihăilescu, al decorurilor impresionante ale scenografului Virgil Moise, care a creat un set inclusiv în zonele cu clădiri dărâmate, al montajului alert al Cristinei Ionescu, conceput să reflecte degringolada acelei seri fatidice, şi al unui bogat design de sunet (Andrei Papp).

Însă pentru ca părţile de reconstituire să fie şi mai eficiente şi realiste, filmul începe cu un montaj de imagini cu zonele devastate din Bucureşti (în paralel, pe coloana sonoră, câteva acorduri muzicale tragice sunt continuate cu un comentariu în bună măsură informativ, dar rostit pe un ton avântat de Ion Caramitru; acelaşi ton îl vom regăsi şi la final, când sunt incluse, probabil la intervenţia cenzurii sau pentru a anticipa o potenţială cerinţă, şi câteva secvenţe cu vizitele cuplului Ceauşescu printre clădiri şi la unii supravieţuitori).

De altfel, pe întreg parcursul filmului sunt inserate cadre cu dărâmături, surprinse, aşa cum informează un insert, de operatori ai Studioului Sahia (de filme documentare) şi ai Televiziunii Române. Asta face ca uneori trecerea de la realitate la reconstituirea ei să fie derutantă, destabilizatoare (chiar dacă imaginile de documentar sunt alb-negru, iar restul, color).

Tot în prima parte sunt incluse fragmente de interviuri, realizate în spital, cu unii dintre supravieţuitori, de diferite vârste şi categorii sociale. Printre ei îl recunoaştem şi pe scriitorul Romulus Rusan, care îşi povesteşte, cu luciditate, experienţa din noaptea seismului.

Sigur, momentele de ficţiune pot ridica o dilemă etică (pe care de altfel Nicolae Mărgineanu o şi exprimă într-un fel în interviul pentru Cinemaraton): Oare nu este problematic să imaginezi, atât de aproape de tragedie, diverse poveşti – e drept, inspirate din realitate – şi să le plasezi într-un cadru atât de dramatic? Cât e de moral să faci un film despre o astfel de catastrofă?

Deşi are doar 80 de minute, filmul e populat de numeroase personaje şi îmbină diverse fire narative scurte – de la un miner care participă cu devotament la salvarea unui bărbat de sub dărâmături, un fotograf omniprezent şi un grup de studenţi care coboară într-un subsol după un coleg şi până la un pilot care îşi caută soţia dintr-un loc în altul şi un inginer care îşi lasă familia singură, în faţa blocului, pentru a ajuta echipele de intervenţie.

Totul e făcut să redea nu doar emoţia momentului tragic, cât mai ales solidaritatea, fără a aluneca prea tare în triumfalism (cu excepţia finalului deja menţionat). Aceeaşi solidaritate e reflectată şi de secvenţele cu colegii actori ai lui Toma Caragiu – Victor Rebengiuc, Ion Caramitru, Ion Besoiu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu – care îşi joacă propriile roluri şi care sunt filmaţi, în scene de reconstituire, mai întâi în faţa blocului dărâmat al artistului, apoi în jurul unei mese, pe scena unui teatru, vorbind despre el. Scenele sunt dublate, în plan non-ficţional, de momentul înmormântării (unde, în afară de unii dintre cei deja enumeraţi, îi mai vedem pe Gina Patrichi, Tamara Buciuceanu, Forry Etterle, Dan Nuţu şi alţii, cu toţii îndureraţi).

În mod surprinzător, se găsesc puţine informaţii publice despre acest film, a cărui soartă ar merita cercetată în arhive. În „Istoria filmului românesc” a lui Călin Căliman este doar menţionat, iar din cele două cărţi cu şi despre Dan Piţa şi din volumul despre Nicolae Mărgineanu de la Editura Noi Media Print pare să lipsească.

În materialele promoţionale transmise presei, difuzarea „Mai presus de orice” pe Cinemaraton a fost prezentată ca „premieră absolută” (probabil era o referire la premiera la televiziune), iar pe un site dedicat acestei docudrame se menţionează că filmul a fost „interzis în România, fiind considerat prea șocant pentru publicul afectat de catastrofă”.

De altfel, diverse baze de date online, mai mult sau mai puţin credibile, reiau acelaşi fragment dintr-un text al criticului Călin Stănciulescu care ar fi apărut în „România liberă” în 1992 şi care spune că „din rațiuni de psihologie a publicului și refuzat la cel mai înalt nivel al cenzurii vremii, filmul nu a mai apărut pe ecrane”. Însă, într-un interviu recent pentru Radio România Cultural, regizorul Dan Piţa a afirmat că filmul a apucat totuşi să fie difuzat mai multe zile în câteva mari oraşe, înainte de a fi retras.

O relansare binevenită a unui film atipic – o operă unicat în cinematografia română din perioada comunistă.

Filmul a mai putut fi văzut şi în toamna lui 2020, în cadrul proiecţiilor online organizate de Cinema Union.

09
/06
/22

Filmul “Metronom” (2022), premiat pentru regie în secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes, va deschide a noua ediţie a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timişoara, care se va desfăşura în perioada 14-17 iulie. Proiecţia va avea loc în prezenţa regizorului Alexandru Belc şi a tinerei actriţe Mara Bugarin, originară din Timişoara.

08
/06
/22

Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie 2022) anunță un parteneriat cu platforma TikTok, prin care își propune să aducă în focus creatorii români de conținut pasionați de cinematografie și să îi invite să-și găsească inspirația la cel mai mare eveniment de film din țară. Parteneriatul include un hashtag challenge, care va culmina cu un eveniment de premiere special la Cluj-Napoca, și un Masterclass VFX pentru adolescenți susținut de Robert Tatoi, în cadrul EducaTIFF.

08
/06
/22

Aurel Marton și-a petrecut peste 20 de ani în detenție. Acum se străduiește să ducă o viață normală, alături de familie. Povestea vieții sale și, mai ales, iubirea față de animalele abandonate, i-au atras atenția regizorului Mihai Dragolea, care l-a distribuit în noul său scurtmetraj. „Aurică, viață de câine”, care spune povestea unui evadat ce trăiește într-un lan de porumb și care se împrietenește cu câinele unui sătean de la care fură mâncare, va avea premiera în competiția Zilele Filmului Românesc din cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), joi, 23 iunie, la Cinema Florin Piersic (Cluj Napoca).

08
/06
/22

BIDFF - Bucharest International Dance Film Festival, singura manifestare cinematografică din România dedicată filmelor de dans, anunță deschiderea sesiunii de înscrieri pentru secțiunile competiționale de scurtmetraje ale celei de-a opta ediții, care va avea loc între 8 -11 septembrie 2022, la București. Datele limită la care se pot trimite aplicațiile sunt: 24 iunie (normal) și 15 iulie (târziu).

07
/06
/22

10 pentru FILM, programul care intermediază întâlnirea între actori români de teatru și lumea cinematografiei, a ajuns la cea de-a 11 ediție. O rampă de lansare pentru peste 100 de artiști talentați de pe scenele teatrelor din România, 10 pentru FILM își continuă misiunea și în 2022, la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 - 26 iunie 2022). Astfel, alți 10 actori aflați la debut sau care au interpretat până acum roluri secundare în cinema vor veni la TIFF, unde vor intra într-un program de prezentare și formare, care include workshop-uri, dar și întâlniri esențiale cu profesioniști din industrie.

06
/06
/22

Chef-ul Adi Hădean vine la Festivalul Internațional de Film Transilvania 2022 pentru o zi specială: Ukrainian Street Food Day. Acesta va pregăti, alături de bucătari din Ucraina, preparate tradiționale din țara vecină, pe care clujenii sunt invitați să le încerce pe 20 iunie la un eveniment special, care va fi organizat pe strada Potaissa din centrul orașului. Toate fondurile strânse în urma acestui eveniment vor fi donate inițiativei #SolidarSocial, care livrează mese calde refugiaților.

02
/06
/22

Fidel misiunii sale de a cultiva pasiunea publicului tânăr și foarte tânăr pentru arta cinematografică, programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie). Calendarul evenimentelor include anul acesta o amplă selecție de filme dedicate copiilor și adolescenților, ateliere creative și cursuri de jurnalism de cinema, dar și o prezentare în premieră a opționalului de educație cinematografică, care va fi testat pe parcursul unui an școlar la Colegiul Național Gheorghe Șincai din Cluj-Napoca, la inițiativa Asociației Festivalului de Film Transilvania (AFFT).

02
/06
/22

Pe 8 și 9 iunie, bibliotecarii din județul Gorj vor participa la un nou atelier de educație media organizat de Asociația One World Romania și Mediawise Society – centrul de resurse și formare în domeniul educației pentru competențe media și digitale din România. Am deschis seria de cursuri în Dâmbovița și Tulcea, unde au participat peste 45 de bibliotecari din cele două județe.

02
/06
/22

Lungmetrajele „Light Sleeper”, cu Willem Dafoe și Susan Sarandon în distribuție, și „Dom Hemingway”, cu Jude Law și Mădălina Ghenea, vor avea premiera la Warner TV în primul weekend din luna iunie. „Viața de noapte/ Light Sleeper”, scris și regizat de Paul Schrader, scenarist al unor filme ca „Taxi Driver” și „American Gigolo”, a avut premiera în competiția Berlinalei din 1992.

02
/06
/22

Filmul documentar Delta Bucureștiului, în regia Evei Pervolovici, va fi prezentat, începând cu 6 iunie, în cadrul programului FilMARe a Muzeului de Artă Recentă din București (MARe). Delta Bucureștiului este al doilea documentar de lungmetraj al regizoarei, cunoscută deja publicului pentru Marussia (2013). Povestea este spusă prin vocea actrițelor Sandrine Bonnaire și Ada Condeescu, filmul urmând să aibă premiera în cinematografe în toamna acestui an.

31
/05
/22

Vara începe cu o veste bună – sau, mai degrabă, două! Centrul Ceh vă invită din nou la proiecții de film pe strada Ion Ghica 11. Documentary Mondays și Fiction Tuesdays reîncep pe 6 și 7 iunie, după ce timp de 2 ani s-au desfășurat în format online. Iubitorii de filme cehe și de documentare pot vizita din nou unul dintre cele mai îndrăgite institute culturale din București, unde sunt așteptați cu bere cehă și o atmosferă prietenoasă.