Mâini. Gesturi. Artă. Cinema
https://www.ziarulmetropolis.ro/maini-gesturi-arta-cinema/

CRONICĂ DE FILM Regizat de italianul Francesco Clerici şi disponibil în cinematografe, documentarul „Il gesto delle mani” („Mâini. Gesturi. Artă”) este o pledoarie vizuală lipsită de afectare şi necontaminată de cuvinte pentru importanţa presupusei gratuităţi a actului artistic.

Un articol de Ionuţ Mareş|5 martie 2016

Este aproape un gest sinucigaş distribuirea unui documentar atât de atipic ca acest „Il gesto delle mani” („Mâini. Gesturi. Artă”).

Dar e cu atât mai lăudabil, într-o ţară fără cinematografe pentru filme de festival, între care îşi fac loc foarte rar şi opere de nonficţiune.

Debut al cineastului italian Francesco Clerici, documentarul a fost proiectat în premieră mondială în secţiunea Forum a ediţiei din 2015 a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, unde a fost distins cu premiul criticii, FIPRESCI.

Asta nu este, apriori, o garanţie a valorii, însă ceea ce propune Francesco Clerici merită semnalat şi văzut: o pledoarie lipsită de afectare pentru importanţa presupusei gratuităţi a actului artistic şi un eseu vizual la limita cu filmul experimental despre cum materia devine operă de artă, în mâinile şi prin imaginaţia şi creativitatea oamenilor.

„Il gesto delle mani” surprinde procesul de creaţie a unei sculpturi de câine, concepută de un artist, Velasco Vitali, de la ceară la bronzul finisat, în ceea ce se numeşte Fonderia Artistica Battaglia din Milano.

Un grup de artizani specializaţi din această turnătorie artistică veche de un secol este urmărit la lucru, de la etapa de concepere şi până la finalizarea sculpturii, realizată printr-o tehnică despre a cărei tradiţie cineastul afirmă că a rămas neschimbată de secole.

Pentru a evidenţia continuitatea, secvenţele din prezent sunt intercalate din loc în loc cu imagini alb-negru din urmă cu câteva decenii din timpul unor etape similare ale aceluiaşi proces, respectându-se la nivel vizual inclusiv racordurile.

Este un mijloc de a sugera soliditatea unei tradiţii, dar şi ideea că, în ciuda trecerii timpului şi a evoluţiilor tehnologice, rămâne neschimbată, în esenţă, nevoia omului de a se exprima prin unele forme artistice care implică şi meşteşug.

Francesco Clerici nu doar că nu completează imaginile cu niciun comentariu explicativ din off, dar renunţă şi la interviuri cu protagoniştii, urmăriţi astfel doar în timpul lucrului minuţios din atelier.

Rezultă un film fără cuvinte, însă cu potenţial de a fi incitant, tocmai pentru că aduce în faţa spectatorului un proces la care altfel acesta nu ar avea acces. Ineditul operaţiunii are capacitatea de a menţine mereu viu interesul, fiecare etapă fiind o surpriză, o necunoscută.

Iar multitudinea acestor momente, diferite între ele, exprimă efortul, priceperea şi răbdarea indispensabile în crearea unui astfel de obiect artistic.

Filmul este salvat din banalitatea în care l-ar fi putut arunca subiectul prin opţiunea stilistică a lui Francesco Clerici de a schimba mereu poziţia camerei de filmat, îmbogăţind la fiecare pas perspectiva, de a apela la tăieturi dese de montaj şi la cadre scurte, atât cât este necesar pentru ca o acţiune să dobândească sens şi să se dezvăluie, şi de a lăsa gesturile artiştilor-artizani şi sunetele specifice activităţii lor să capete consistenţă şi să compenseze pentru abordarea non-narativă şi anti-spectaculară.

„Il gesto delle mani” („Mâini. Gesturi. Artă”) a intrat în cinematografe la 4 martie, fiind distribuit de FREEALIZE.

INFO
Il gesto delle mani, documentar, Italia, 2015

Scenariu: Francesco Clerici, Martina De Santis

Regie: Francesco Clerici

Rating: ●●●○○

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).

21
/02
/22

LEGENDELE DE LA METROPOLIS Arta ei a însemnat enorm pentru filmul românesc. Pe scenă, prezența ei aducea întotdeauna un adevăr puternic, ce însoțea publicul după ce spectacolul s-a terminat.

15
/02
/22

96 de filme românești, lansate în cinematografe, festivaluri naționale și internaționale sau pe platforme de video on demand în 2021, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 16-a ediție a Galei Premiilor Gopo. Cel mai important eveniment care aduce anual în fața publicului și a industriei realizările cinematografiei românești va avea loc în luna aprilie.

14
/02
/22

Serile de luni din martie vor sta sub semnul comediei la Warner TV, care va difuza, după ora 20:00, filme cu peripeții amuzante pentru întreaga familie. Seria va debuta pe 7 martie, cu lungmetrajul „Cei trei Ninja lovesc din nou/ 3 Ninjas Kick Back” (1994), regizat de Charles T. Kanganis.

09
/02
/22

Regizorul și scenaristul polonez Krzysztof Kieślowski va fi celebrat la cea de-a 21-a ediție a TIFF printr-o amplă retrospectivă prilejuită de comemorarea, în 2021, a 80 de ani de la nașterea cineastului. În perioada 17-26 iunie, zece dintre cele mai apreciate opere ale sale vor putea fi revizitate în cadrul secțiunii Close-up Krzysztof Kieślowski, ca parte dintr-un program special dedicat cinematografiei din Polonia, una dintre cele două țări invitate la această ediție de festival.

08
/02
/22

OPINIE Primul lucru care mi-a atras atenţia când m-am uitat pe nominalizările din acest an la Premiile Oscar, anunţate marţi de Academia Americană de Film, a fost numărul mare de filme cu subiecte plasate în trecut.

03
/02
/22

CRONICĂ DE FILM O frumoasă animaţie japoneză, „Belle” (2021, r. Mamoru Hosoda), care a avut anul trecut premiera mondială la Cannes, ajunge acum şi în cinematografele de la noi, atât în versiunea originală şi cu subtitări, cât şi dublată în română.

01
/02
/22

CRONICĂ DE FILM Pe măsură ce treceau minutele din „The Worst Person in the World” (2021) la proiecţia de la Cinema Elvire Popesco, mă tot gândeam: juriul de la Cannes a avut la îndemână acest „mare film existenţialist contemporan” (o descriere justă pe care aveam să o citesc apoi în revista Positif) pentru a-i acorda Palme d`Or, dar a preferat în schimb, din dorinţa de a scrie istorie, să aleagă un pariu riscant ca „Titane”?

  • Twitter

    @ZMetropolis


  • Ziarul Metropolis, editat de Teatrul Metropolis din Bucuresti, va prezinta zilnic cele mai interesante stiri culturale din teatru, film, carte, arte vizuale si muzica. Va tinem la curent cu cele mai noi informatii culturale, prin interviuri cu personalitati, reportaje si dezbateri. Organizam concursuri cu bilete la teatru si la film si cu premii in carti.