Malala Yousafzai și vocile migrației
https://www.ziarulmetropolis.ro/malala-yousafzai-si-vocile-migratiei/

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă poveşti impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

Un articol de Alina Vîlcan|2 februarie 2020

Malala Yousafzai s-a născut în Pakistan și a copilărit sub amenințarea talibanilor din valea Swat. La numai 11 ani, ținea un blog anonim pentru BBC Urdu, militând deja pentru dreptul fetelor la educație. La 15 ani, a fost împușcată în cap de talibani în autobuzul care o ducea spre școală. A fost salvată în Marea Britanie, unde în 2013 punea bazele Malala Fund, fundație ce luptă pentru dreptul fetelor la 12 ani de educație gratuită. În 2013, alături de Christina Lamb, publica volumul autobiografic „I Am Malala: The Girl Who Stood Up for Education and Was Shot by the Taliban” („Eu sunt Malala”, Editura Polirom, 2014). În 2014, primea Premiul Nobel pentru Pace. Astăzi, Malala studiază la Universitatea Oxford și continuă să militeze pentru dreptul fetelor la educație.

Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea și poveștile altor fete refugiate din toată lumea” reunește vocile a zece tinere cărora războaiele din țările în care s-au născut le-au schimbat viața. Malala le-a întâlnit în călătoriile sale și a ales să-și spună povestea alături de ele pentru a trage încă o dată un semnal de alarmă în privința a ceea ce înseamnă, în zilele noastre, fenomenul migrației.

„Am scris această carte pentru că pare că foarte multă lume nu înțelege că refugiații sunt oameni obișnuiți. Tot ce îi deosebește este faptul că au fost prinși în mijlocul unui conflict ce i-a forțat să-și lase în urmă casa, pe cei dragi și singurul stil de viață pe care-l știau. În călătoria lor, au riscat foarte mult. De ce? Pentru că ea presupune de prea multe ori o alegere între viață și moarte. Și, la fel ca familia mea în urmă cu zece ani, acești oameni au ales viața”, scrie Malala în prologul cărții de față.

Malala atrage atenția că „fenomenul strămutării oamenilor la nivel mondial nu este nou, însă criza refugiaților a atins cote maxime în vremea noastră. Ultimul moment în care au mai fost atât de mulți oameni forțați să-și părăsească locuințele și țările a fost în al Doilea Război Mondial, când mai mult de 50 de milioane de oameni din întreaga Europă au fugit din calea violenței. De atunci, alte milioane de oameni au trecut printr-o criză similară, de care poate că ești sau nu conștient”.

Cum stau lucrurile astăzi? „Statisticile sunt copleșitoare. Conform celor mai recente date de la UNHCR, peste 44.000 de oameni sunt zilnic forțați să-și părăsească locuința, iar 68,5 milioane de oameni din întreaga lume sunt strămutați. Dintre aceștia, 40 de milioane sunt persoane strămutate intern, iar 25,4 milioane sunt refugiați”. Peste jumătate dintre aceștia din urmă provin din țări ca Sudanul de Sud, Afganistan și Siria.

În „Suntem refugiate”, prima care își spune povestea alături de Malala este Zaynab, refugiată din Yemen, în Statele Unite ale Americii, unde studiază științe politice, relații internaționale și filosofie la Universitatea St. Catherine și visează că într-o zi se va întoarce în țara sa și va încerca să ajute. Își spune apoi povestea Sabreen, nu la fel de norocoasă precum sora sa, Zaynab, căci nu a primit viza americană, fiind nevoită să ajungă în Europa cu barca, riscându-și viața. Azi locuiește în Belgia, alături de soțul și fiul său. Muzoon s-a născut în Siria, de unde s-a refugiat mai întâi în Iordania, iar azi trăiește în Marea Britanie. Și ea militează pentru dreptul copiilor la educație și este cel mai tânăr Ambasador al Bunăvoinței pentru UNICEF, fiind și primul refugiat în această funcție. De altfel, este supranumită „Malala of Syria”. Najla s-a născut în Sinjar, Irak, însă astăzi casa ei este într-o tabără din Sharya, din provincia Dohuk (Irak), unde locuiesc 18.000 de refugiați, nu departe de violentul oraș Mosul. Maria s-a mutat în interiorul Columbiei din Iscuando în Cali, din cauza violențelor interne. Analisa este din Guatemala, dar a ajuns în Massachusetts, traversând Mexicul și Texas – o aventură în care mulți și-au pierdut viețile. Maria Claire s-a născut în Congo, de unde a emigrat alături de familie mai întâi în Zambia, unde mama ei a fost ucisă de rebeli. Într-un final, au ajuns în Pennsylvania, unde Marie Claire a devenit prima din familia sa care a absolvit liceul. Studiază asistența medicală și își dorește să lucreze cu refugiați de peste tot, dar mai ales din Zambia. Ajida a fugit din Myanmar în Bangladesh, unde trăiește într-o imensă tabără (700.000 de refugiați), numită Cox’s Bazar, alături de soțul și copiii ei. Pentru a se întreține, Ajida face cuptoare din lut pentru ceilalți refugiați și, orice ar fi, nu vrea să se mai întoarcă vreodată în Myanmar. Farah este directorul executiv al Malala Fund, s-a născut într-o familie indiană din Uganda, însă a crescut în Canada și mult timp nu a știut nimic despre cum părinții săi au fost nevoiți să-și părăsească țara, pe când ea era doar un copil. Activitatea sa pentru susținerea drepturilor fetelor la educație i-a adus numeroase premii.

Toate acestea sunt poveștile unor învingătoare care devin astfel voci ale migrației pentru ca fenomenul acesta să fie mai limpede înțeles. „Suntem dezrădăcinate” este o colecție a unor istorii personale zguduitoare care ne fac să privim lumea în care trăim cu ochii larg deschiși.

Malala Yousafzai și Muzoon Almellehan

„Am scris această carte pentru că pare că foarte multă lume nu înțelege că refugiații sunt oameni obișnuiți. Tot ce îi deosebește este faptul că au fost prinși în mijlocul unui conflict ce i-a forțat să-și lase în urmă casa, pe cei dragi și singurul stil de viață pe care-l știau. În călătoria lor, au riscat foarte mult.” (Malala Yousafzai)

Foto: The United Nations, The Daily Beast

13
/02
/16

Începînd cu această săptămînă, în librăriile din toată ţara şi pe  www.polirom.ro a apărut un nou volum semnat de celebrul Will Gompertz, arts editor BBC, ,,Gîndeşte ca un artist”. Învaţă cu van Gogh, Picasso sau Andy Warhol cum să fii creativ în orice domeniu, publicat de Editura Polirom, în traducerea Luciei Popovici.

11
/02
/16

Vineri, 12 februarie, începând cu ora 17.00, va avea loc inaugurarea noului sediul al Librăriei „Mihail Sadoveanu”, în prezenţa criticilor literari Alex. Ştefănescu şi Daniel Cristea-Enache. Librăria „Mihail Sadoveanu” a rămas fără sediul istoric luna trecută din cauza restituirii acestui spaţiu proprietarilor. Pentru a nu întrerupe istoria de peste 65 de ani a cunoscutei librării, Compania de Librării București a decis ca Librăria 88, de pe strada Edgar Quinet să preia numele Librăria „Mihail Sadoveanu”.

09
/02
/16

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 10 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la lansarea romanului Firida Ruşinii de Ismail Kadare, recent apărut în colecţia "Raftul Denisei", coordonată de Denisa Comănescu. Firida Rușinii face parte din „ciclul otoman“, scris de Ismail Kadare în anii ’70, care îi oferă prilejul unei meditații asupra opresiunii și a terorii într-un stat totalitar.

07
/02
/16

Ziarul Metropolis inaugurează rubrica „În biblioteca mea”, care vă invită acasă la cei mai importanți oameni de cultură ai momentului. În intimitatea bibliotecii personale, aflați ce carte ar lua Radu Beligan pe o planetă nelocuită și care e cel mai neobișnuit loc în care a citit vreodată.

05
/02
/16

„Imposibilul nu există, deci este posibil în ciuda aparenţelor.”- Poirot. Editura RAO anunţă o nouă apariţie: cartea Poirot şi cu mine, de David Suchet şi Geoffrey Wansell – o lectură la fel de captivantă ca un roman, „...o explorare fascinantă a trăirilor lăuntrice ale emblematicului detectiv belgian“ (Yours).

05
/02
/16

ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, organizează la sediul din Gabroveni expoziția TZARA.DADA.ETC., dedicată aniversării a 100 de ani de dadaism, realizată de curatorul Erwin Kessler, cu lucrări din colecția familiei Emilian Radu. Vernisajul va avea loc astăzi, 5 februarie 2016, de la ora 18:00.

04
/02
/16

Jean Daragane, un scriitor trecut de şaizeci de ani, trăieşte într-un prezent fără bucurii; numai lectura din Buffon şi contemplarea copacilor şi a florilor îi mai dau speranţă în viaţă. Însă pierde întâmplător o agendă veche, de care nu-i păsa mai deloc. Un individ straniu o găseşte, îl sună să i-o înapoieze şi aşa începe povestea în care Daragane, odată cu nume de locuri şi numere de telefon ieşite din uz, îşi aminteşte frânturi de o blândeţe dureroasă pe care atît de mult se străduise să le uite.

02
/02
/16

Inventează ceva aduce laolaltă douăzeci şi trei de povestiri scrise de-a lungul mai multor ani şi publicate în diverse reviste literare sau cu totul inedite. Sumbre sau amuzante, provocatoare, excentrice şi tulburătoare, povestirile lui Chuck Palahniuk sunt, fiecare în parte, un exerciţiu stilistic de o originalitate şi o inventivitate cuceritoare.

01
/02
/16

Progresul științific și inovația tehnologică îl preocupă pe Mihai Nadin din perspectiva influenței pe care acestea o au asupra existenței și creativității umane. Civilizația Analfabetismului reprezintă dovada acestei afirmații. În perioada 3 – 11 februarie 2016 vor avea loc o serie de evenimente de lansare a volumului Civilizația analfabetismului, de Mihai Nadin, apărut la Editura Spandugino.