Manolescu: Taxa de timbru să rămână 2%, editurile s-o plătească, iar nerespectarea legii – sancţionată
https://www.ziarulmetropolis.ro/manolescu-taxa-de-timbru-sa-ramana-2-editurile-s-o-plateasca-iar-nerespectarea-legii-sanctionata/

Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), a declarat că taxa de timbru ar trebui să rămână la 2% – cum este şi în prezent -, dar să fie aplicate anumite amendamente prin care editorii să fie obligaţi să plătească această taxă către USR, altfel să fie sancţionaţi.

Un articol de Petre Ivan|24 februarie 2015

În ultima perioadă, în spaţiul cultural românesc s-a înregistrat o serie de neînţelegeri între editorii de carte şi Uniunea Scriitorilor din România, precum şi între organizatorii de spectacole şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pe tema proiectului de lege 583/2014 privind instituirea timbrului cultural.

Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014.

Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar, pe 3 februarie, a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Despre acest proiect de lege s-a discutat într-o conferinţă de presă care a avut loc luni, la sediul Uniunii Teatrale din România.

La eveniment au participat Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), Nicolae Manolescu, preşedintele Uniuniii Scriitorilor din România (USR), Adrian Iorgulescu, presedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), Viorica Curea, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), şi Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP).

Ion Caramitru a precizat la această conferinţă că, „din toate domeniile care domină existenţa economică şi instituţională a României, instituţiile culturale sunt ultimele care n-au fost racordate la indexări salariale sau celelalte drepturi care incumbă prin dezvoltarea democratică a societăţii”, precizând că, odată cu apariţia legii cu indemnizaţiile de merit şi a legii prin care se acordă 50% din valoarea pensiei în plus prin apartenenţa la uniunii, oameni săraci „sunt oarecum salvaţi”, acesta fiind unul dintre rosturile uniunilor.

La rândul său, Nicolae Manolescu a declarat că, în prezent, „principala dificultate constă în faptul că nu există o subvenţie suficientă şi generală pentru

Ion Caramitru

Ion Caramitru

cultură”.

În ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări

„Ne descurcăm, mai ales noi cei de la literatură şi plasticienii, ne descurcăm, oarecum, pe cont propriu, pentru că nu avem, de fapt, nici o subvenţie regulată. (…) Am avut, e adevărat, subvenţii, din când în când şi după multă bătaie de cap, din partea Ministerului Culturii – ceea ce e normal -, din partea Guvernului, foarte multe din partea autorităţilor locale (consilii judeţene şi primării). Dacă n-ar fi existat această mână de ajutor întinsă de către autorităţi centrale sau locale am fi tras de foarte multă vreme obloanele”, a spus Nicolae Manolescu, precizând că, în ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări, de aceea este nevoie de această taxă de timbru, afiirmând, totodată, că „revistele, fără taxa de timbru, mor”.

Câtă vreme această taxă de timbru nu funcţionează, e nenorocire. Din păcate, ea n-a funcţionat sau a funcţionat foarte prost. După calculele noastre, 25% din ceea ce trebuia să vină sub forma taxei de timbru a venit cu adevărat. 75% n-a venit. Sunt sume pe care nu le-am încasat – Nicolae Manolescu

Acesta a mai spus că au fost foarte puţine edituri care au plătit această taxă de timbru, printre care Humanitas (care a plătit jumătate din sumă), Polirom, iar alte edituri au plătit, pe o perioadă de patru ani, sume de 30, 70, 100 de lei.

Prezent la conferinţa de presă, Adrian Iorgulescu a declarat că timbrul „s-a născut ca o necesitate a culturii româneşti, nu a uniunilor de creatori, pentru a susţine proiecte şi programe ale culturii naţionale, întrucât statul nu are această capacitate de a finanţa proiecte şi programe pentru cultură”.

Proiectul de lege prevede că, „în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”.

Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, care este în acest caz for decizional.

Foto: Nicolae Manolescu. Ion Caramitru – facebook, wikipedia

29
/08
/22

Cei care vor vedea pe rafturile librăriilor cartea lui Eddie Jaku, Cel mai fericit om de pe Pământ, involuntar vor face o serie de presupuneri privind motivele fericirii sale. Dar, cât de bogată le-ar fi imaginația, tot va fi greu de ghicit că Cel mai fericit om de pe Pământ este un supraviețuitor al lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz, iar cartea pe care o semnează e mărturia sa cutremurătoare și, paradoxal, plină de speranță, din acel infern.

26
/08
/22

În Cel mai fericit om de pe Pământ, bestseller publicat de Editura Trei și lansat de Eddie Jaku la vârsta de 100 de ani, autorul povestește ce au însemnat cei 7 ani de detenție în lagărele morții. Detaliile sunt surprinzătoare, dincolo de imaginație și fără să poată primi vreo explicație coerentă. De altfel, Eddie Jaku mărturisea că, după ce a fost martorul unor asemenea atrocități și a observat în ce abisuri ale urii poate coborî ființa umană, ani la rând l-a frământat o singură întrebare: De ce?

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.

18
/08
/22

Volumul „Născut în URSS” de Vasile Ernu, publicat la Polirom în cinci ediții, a apărut în limba japoneză, la Gunzosha Publishing Co (traducere de Seiko Takesono). La aceeași editură, se află în pregătire și volumul „Sălbaticii copii dingo” (Polirom, 2021, două ediții).

12
/08
/22

Scriitorul Salman Rushdie, celebru odată cu publicarea romanului „Versetele satanice”, care i-a atras amenințări cu moartea din partea Iranului, a fost înjunghiat la New York, anunță Bloomberg.

10
/08
/22

INTERVIU De la Slătioara Olteniei de sub munte, unde locuiește de câțiva ani și unde organizează vară de vară tabere de creație literară, scriitorul și editorul Marius Chivu a răspuns întrebărilor noastre despre proză scurtă, poezie și jurnale de călătorie. Punctul de pornire îl reprezintă antologia „KIWI, 2022. Granițe”, apărută la Editura Polirom.

07
/08
/22

Fix acum 100 de ani, pe 5 august 1922, se năştea Marin Preda. Pentru a marca acest centenar, vă propunem un text despre cele două filme "Moromeţii", realizate de Stere Gulea la o distanţă de peste 30 de ani.

05
/08
/22

Asistența umanitară are și ea nevoie de suport. De mai bine de 5 luni de la cea mai mare mobilizare a societății civile din România postdecembristă, 29 de organizații non guvernamentale formează nucleul unei intervenții colective ce acordă sprijin integrat celor care fug din calea războiului, majoritatea femei și copii.