Manolescu: Taxa de timbru să rămână 2%, editurile s-o plătească, iar nerespectarea legii – sancţionată
https://www.ziarulmetropolis.ro/manolescu-taxa-de-timbru-sa-ramana-2-editurile-s-o-plateasca-iar-nerespectarea-legii-sanctionata/

Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), a declarat că taxa de timbru ar trebui să rămână la 2% – cum este şi în prezent -, dar să fie aplicate anumite amendamente prin care editorii să fie obligaţi să plătească această taxă către USR, altfel să fie sancţionaţi.

Un articol de Petre Ivan|24 februarie 2015

În ultima perioadă, în spaţiul cultural românesc s-a înregistrat o serie de neînţelegeri între editorii de carte şi Uniunea Scriitorilor din România, precum şi între organizatorii de spectacole şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pe tema proiectului de lege 583/2014 privind instituirea timbrului cultural.

Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014.

Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar, pe 3 februarie, a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Despre acest proiect de lege s-a discutat într-o conferinţă de presă care a avut loc luni, la sediul Uniunii Teatrale din România.

La eveniment au participat Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), Nicolae Manolescu, preşedintele Uniuniii Scriitorilor din România (USR), Adrian Iorgulescu, presedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), Viorica Curea, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), şi Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP).

Ion Caramitru a precizat la această conferinţă că, „din toate domeniile care domină existenţa economică şi instituţională a României, instituţiile culturale sunt ultimele care n-au fost racordate la indexări salariale sau celelalte drepturi care incumbă prin dezvoltarea democratică a societăţii”, precizând că, odată cu apariţia legii cu indemnizaţiile de merit şi a legii prin care se acordă 50% din valoarea pensiei în plus prin apartenenţa la uniunii, oameni săraci „sunt oarecum salvaţi”, acesta fiind unul dintre rosturile uniunilor.

La rândul său, Nicolae Manolescu a declarat că, în prezent, „principala dificultate constă în faptul că nu există o subvenţie suficientă şi generală pentru

Ion Caramitru

Ion Caramitru

cultură”.

În ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări

„Ne descurcăm, mai ales noi cei de la literatură şi plasticienii, ne descurcăm, oarecum, pe cont propriu, pentru că nu avem, de fapt, nici o subvenţie regulată. (…) Am avut, e adevărat, subvenţii, din când în când şi după multă bătaie de cap, din partea Ministerului Culturii – ceea ce e normal -, din partea Guvernului, foarte multe din partea autorităţilor locale (consilii judeţene şi primării). Dacă n-ar fi existat această mână de ajutor întinsă de către autorităţi centrale sau locale am fi tras de foarte multă vreme obloanele”, a spus Nicolae Manolescu, precizând că, în ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări, de aceea este nevoie de această taxă de timbru, afiirmând, totodată, că „revistele, fără taxa de timbru, mor”.

Câtă vreme această taxă de timbru nu funcţionează, e nenorocire. Din păcate, ea n-a funcţionat sau a funcţionat foarte prost. După calculele noastre, 25% din ceea ce trebuia să vină sub forma taxei de timbru a venit cu adevărat. 75% n-a venit. Sunt sume pe care nu le-am încasat – Nicolae Manolescu

Acesta a mai spus că au fost foarte puţine edituri care au plătit această taxă de timbru, printre care Humanitas (care a plătit jumătate din sumă), Polirom, iar alte edituri au plătit, pe o perioadă de patru ani, sume de 30, 70, 100 de lei.

Prezent la conferinţa de presă, Adrian Iorgulescu a declarat că timbrul „s-a născut ca o necesitate a culturii româneşti, nu a uniunilor de creatori, pentru a susţine proiecte şi programe ale culturii naţionale, întrucât statul nu are această capacitate de a finanţa proiecte şi programe pentru cultură”.

Proiectul de lege prevede că, „în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”.

Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, care este în acest caz for decizional.

Foto: Nicolae Manolescu. Ion Caramitru – facebook, wikipedia

03
/08
/22

NOU La Editura Polirom a apărut recent, în colecția de biografii romanțate, o carte având în prim-plan o figură de legendă a teatrului românesc, despre care însă publicul de astăzi știe foarte puțin. „Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc” de Alina Nelega o aduce în prim-plan într-un noul mileniu.

02
/08
/22

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Romfilatelia și revista „Timpul”, organizează, în zilele de 4 și 5 august 2022, la sediul expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8, o serie de evenimente dedicate centenarului Marin Preda.

28
/07
/22

Din Istanbulul marginalilor magistral creionat de Elif Shafak, pe o insulă grecească, unde regizorul Billy Wilder lucrează și își rememorează destinul, și până la malul Adriaticii, unde două surori înfruntă viața cum pot mai bine, vă invităm într-o călătorie livrescă menită să vă inspire în alegerea lecturilor pentru vara aceasta.

28
/07
/22

„Obiecte rănite” de George Banu, „Fiicele războiului” de Dinah Jefferies și „Șapte povești care nu se termină bine pentru toată lumea” de Cătălin Ceaușoglu sunt trei dintre titlurile noi propuse de Editura Nemira, care ne atrag atenția în această vară.

28
/07
/22

Vă invităm să descoperiți trei cazuri care au marcat istoria spionajului mondial, dezvăluite în cartea „Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații”, recent apărută și în limba română, la Editura Trei.

22
/07
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București reîncepe proiectul Biblioteca la firul ierbii desfășurat pe parcursul a 4 ediții: 23 și 30 iulie în parcul Drumul Taberei și 13 și 20 august în parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR).

19
/07
/22

Institutul Cultural Român, rețeaua de reprezentanțe și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), îl aniversează, printr-un proiect online difuzat global, pe celebrul scriitor român Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, una dintre marile conștiințe ale lumii contemporane, care împlinește venerabila vârstă de 86 de ani.

19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.

18
/07
/22

Poezia înseamnă viață trăită și mult mai mult decât atât. Dincolo de o armonie și de o știință a cuvintelor, poezia se leagă de orice simțământ omenesc, de orice nuanță a firii noastre. Poetul Teodor Burnar ne invită într-o astfel de lume, unde viața trăită estre portretizată cu realism și unde cuvintele devin purtătoare de emoție într-un labirint lăuntric.