Manolescu: Taxa de timbru să rămână 2%, editurile s-o plătească, iar nerespectarea legii – sancţionată
https://www.ziarulmetropolis.ro/manolescu-taxa-de-timbru-sa-ramana-2-editurile-s-o-plateasca-iar-nerespectarea-legii-sanctionata/

Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), a declarat că taxa de timbru ar trebui să rămână la 2% – cum este şi în prezent -, dar să fie aplicate anumite amendamente prin care editorii să fie obligaţi să plătească această taxă către USR, altfel să fie sancţionaţi.

Un articol de Petre Ivan|24 februarie 2015

În ultima perioadă, în spaţiul cultural românesc s-a înregistrat o serie de neînţelegeri între editorii de carte şi Uniunea Scriitorilor din România, precum şi între organizatorii de spectacole şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pe tema proiectului de lege 583/2014 privind instituirea timbrului cultural.

Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014.

Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar, pe 3 februarie, a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Despre acest proiect de lege s-a discutat într-o conferinţă de presă care a avut loc luni, la sediul Uniunii Teatrale din România.

La eveniment au participat Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), Nicolae Manolescu, preşedintele Uniuniii Scriitorilor din România (USR), Adrian Iorgulescu, presedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), Viorica Curea, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), şi Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP).

Ion Caramitru a precizat la această conferinţă că, „din toate domeniile care domină existenţa economică şi instituţională a României, instituţiile culturale sunt ultimele care n-au fost racordate la indexări salariale sau celelalte drepturi care incumbă prin dezvoltarea democratică a societăţii”, precizând că, odată cu apariţia legii cu indemnizaţiile de merit şi a legii prin care se acordă 50% din valoarea pensiei în plus prin apartenenţa la uniunii, oameni săraci „sunt oarecum salvaţi”, acesta fiind unul dintre rosturile uniunilor.

La rândul său, Nicolae Manolescu a declarat că, în prezent, „principala dificultate constă în faptul că nu există o subvenţie suficientă şi generală pentru

Ion Caramitru

Ion Caramitru

cultură”.

În ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări

„Ne descurcăm, mai ales noi cei de la literatură şi plasticienii, ne descurcăm, oarecum, pe cont propriu, pentru că nu avem, de fapt, nici o subvenţie regulată. (…) Am avut, e adevărat, subvenţii, din când în când şi după multă bătaie de cap, din partea Ministerului Culturii – ceea ce e normal -, din partea Guvernului, foarte multe din partea autorităţilor locale (consilii judeţene şi primării). Dacă n-ar fi existat această mână de ajutor întinsă de către autorităţi centrale sau locale am fi tras de foarte multă vreme obloanele”, a spus Nicolae Manolescu, precizând că, în ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări, de aceea este nevoie de această taxă de timbru, afiirmând, totodată, că „revistele, fără taxa de timbru, mor”.

Câtă vreme această taxă de timbru nu funcţionează, e nenorocire. Din păcate, ea n-a funcţionat sau a funcţionat foarte prost. După calculele noastre, 25% din ceea ce trebuia să vină sub forma taxei de timbru a venit cu adevărat. 75% n-a venit. Sunt sume pe care nu le-am încasat – Nicolae Manolescu

Acesta a mai spus că au fost foarte puţine edituri care au plătit această taxă de timbru, printre care Humanitas (care a plătit jumătate din sumă), Polirom, iar alte edituri au plătit, pe o perioadă de patru ani, sume de 30, 70, 100 de lei.

Prezent la conferinţa de presă, Adrian Iorgulescu a declarat că timbrul „s-a născut ca o necesitate a culturii româneşti, nu a uniunilor de creatori, pentru a susţine proiecte şi programe ale culturii naţionale, întrucât statul nu are această capacitate de a finanţa proiecte şi programe pentru cultură”.

Proiectul de lege prevede că, „în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”.

Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, care este în acest caz for decizional.

Foto: Nicolae Manolescu. Ion Caramitru – facebook, wikipedia

18
/11
/20

Miercuri, 18 noiembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Trenul de Erlingen sau Metamorfoza lui Dumnezeu de Boualem Sansal, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, traducere din franceză semnată de Mădălina Ghiu. O distopie virulentă, luxuriantă, lumea ei semănând din ce în ce mai mult cu a noastră, noul roman al lui Boualem Sansal avertizează asupra proliferării extremismului religios în zonele fragile ale societății actuale.

13
/11
/20

Nadia Terranova este un nume nou din librăriile din România. Publicată pentru prima dată în limba română, scriitoarea se alătură autoarelor din Italia publicate la noi, dintre care cea mai citită rămâne Elena Ferrante, fenomenul ultimilor ani.

13
/11
/20

Luni, 16 noiembrie, începând cu ora 18.00, va avea loc live, pe pagina de Facebook a Institutului Francez, o masă rotundă, cu ocazia lansării celor două numere ale revistei Secolul 21, consacrate lui George Banu.

11
/11
/20

Autobiografia actriței Maia Morgenstern, „Nu sunt eu”, a apărut la Editura Litera și le oferă cititorilor o incursiune fascinantă în viața uneia dintre cele mai iubite artiste din România.

10
/11
/20

„O scurtă eternitate”, cel mai recent volum semnat de Pascal Bruckner, este o filosofie a longevității bazată nu pe resemnare, ci pe curaj. O reinventare spectaculoasă a modului nostru de viață.

06
/11
/20

„Bine ai venit în America!” de Linda Boström Knausgård, „Wuhan. Jurnal dintr-un oraș în carantină” de Fang Fang și „Zâmbește” de Roddy Doyle sunt trei dintre cărțile pe care vi le recomandăm în această lună. Două romane a căror acțiune are pe fundal orașul Napoli completează lista.