Manuela Hărăbor, 50
https://www.ziarulmetropolis.ro/manuela-harabor-50-la-multi-ani/

„Mi-aş fi dorit o dragoste ne­pasională, dar pe viaţă. Iubirea adevărată n-are de-a face cu pasiunea. Am trăit pasiuni şi ştiu despre ce vorbesc” – Manuela Hărăbor. Una dintre cele mai frumoase actriţe românce din toate timpurile împlineşte, astăzi, 50 de ani.

Un articol de Petre Ivan|2 aprilie 2018

Născută în 2 aprilie 1968, la Bucureşti, Manuela Hărăbor este fiica lui Iordache Hărăbor, sculptor-machetist în departamental de scenografie al studioului. Astfel, aceasta a copilărit efectiv pe platouri, printre actori, maşinişti şi aparate, iar frumuseţea ei orbitoare a adus-o în faţa camerelor de filmat încă de la cele mai fragede vârste.

La numai patru ani, a apărut printre copiii din dipticul „Veronica” (1973) şi „Veronica se întoarce” (1975, Elisabeta Bostan), apoi în „Gustul şi culoarea fericirii” (1978, Felicia Cernăianu), „Mama” (1979, Elisabeta Bostan) şi „Secretul lui Nemesis” (1985, Geo Saizescu).

La numai patru ani, viitoarea actriță apărea în filmul Elisabetei Bostan, „Veronica”

În acest din urmă film a văzut-o tovarăşul Mihai Dulea (care avea o slăbiciune pentru actriţele blonde cu ochi albaştri) şi, fiind autoritatea supremă în materie de distribuţii (şi filme în general), a impus-o pentru rolul titular, Simina, din „Pădureanca” (1986, Nicolae Mărgineanu, după Ioan Slavici). De astă dată, însă, dictatul lui Dulea a picat bine, căci a lansat o carieră mai mult decât onorabilă.

Pădureanca mi-a marcat cariera, un rol ce face parte dintr-o categorie cu care nu te întâlnești prea des. Puțini sunt actorii români care au avut șansa să își intersecteze destinul artistic cu un rol care să le devină un al treilea nume. George Calboreanu, de pildă, a fost identificat cu Ștefan cel Mare, Victor Rebengiuc cu Moromete. Eu am avut șansa să devin Pădureanca și sunt fericită că după atâta timp lumea se uită în continuare cu plăcere la acest film. – Manuela Hărăbor

Deşi rolul, la drept vorbind, avea un nivel de dificultate care depăşea pe alocuri posibilităţile unei interprete adolescente, încă la liceu, a impus-o pe Manuela Hărăbor ca pe o prezenţă cinegenică şi expresivă, de genul pe care „aparatul de filmat o iubeşte”, după cum s-a şi văzut în următorul rol, fata împăratului din „Secretul armei secrete” (1988, Alexandru Tatos), compus în cheia comediei absurde cu veşmânt de basm şi accente virulente de critică politico-socială proprie întregului film.

Manuela Hărăbor și fostul ei profesor, Mircea Albulescu

În acea perioadă, Manuela era studentă la I.A.T.C. „Ion Luca Caragiale” – pe care l-a absolvit când deja se numea A.T.F., în 1991, la clasa lui Mircea Albulescu.

Următoarea ei identitate cinematografică a fost Roxana – un personaj foarte ofertant, în primele două filme ale unui nou serial haiducesc scris de Eugen Barbu şi Nicolae Paul Mihail pe care revoluţia l-a împiedicat să se mai prelungească: „Martori dispăruţi” (1988, Dan Mironescu) şi „Lacrima cerului” (1989, Adrian Istrătescu Lener). Roxana şi Năstăsica (Nataşa Raab) erau tinerele boieroaice cuplate cu haiducii Gheară şi Lică (Şerban Ionescu şi Ion Crăciun), Manuela având astfel posibilitatea de a se desfăşura într-un registru complex, propriu genului de acţiune, care combina dinamismul, umorul, isteţimea şi senzualitatea (inclusiv un cadru nud în clarobscur, filmat cu bunul-gust şi decenţa cuvenite, în cel de-al doilea film).

Manuela Hărăbor, în Lacrima cerului, 1989

Acei ani tulburi din jurul lui 1989 au fost generoşi cu ea în materie de solicitări, dar mai puţin la nivelul calităţii rolurilor: a mai jucat în „Rochia albă de dantelă” (1989, Dan Piţa), „Mircea” (1989, Sergiu Nicolaescu), „Coroana de foc” (1990, Sergiu Nicolaescu), precum şi în personajul titular, Stana, din „Doi haiduci şi o crâşmăriţă” (1993, George Cornea), unde erotismul devenise mult mai explicit (şi gratuit), din păcate, decât era permis înainte de revoluţie. Din fericire, un paradox interesant în acest sens s-a produs cu următorul rol, Ilonka Szabo, din „Crucea de piatră – Ultimul bordel” (1994, Andrei Blaier).

Deşi inegal şi cam ostentativ, filmul avea totuşi substanţă şi conţinea câteva secvenţe bine realizate, inclusiv cele „confiscate” de Manuela, în rolul unei prostituate unguroaice care vorbea o română fermecător de stâlcită („un chémeşuţ… o chíloţel… un róchiţ… o ciórepel…”), dovedindu-şi din nou resursele de umor prea puţin valorificate anterior de cineaştii orbiţi numai de datele ei fizice.

(Manuela Hărăbor , în filmul „Crucea de piatră”)

Au urmat câteva roluri în coproducţii – cum ar fi fata răpită din „Invisible: The Chronicles of Benjamin Knight” (1994, Jack Ersgard), sau Daniela, din «Meurtres par procuration» (1995, Claude-Michel Rome) – după care s-a căsătorit cu miliardarul Soli Shaltiel, stabilindu-se la New York, de unde a revenit în 2001.

Manuela Hărăbor împreună cu fiul ei

Două încercări de a-şi reînnoda cariera actoricească – Andreea, din „Camera ascunsă” (2004, Bogdan Dumirescu) şi prietena lui Moraru, din „Magnatul” (2004, Şerban Marinescu) – n-au avut succesul scontat, aşa că nu le-au mai urmat decât două roluri, în serialele de televiziune „Cu un pas înainte” (2007-2008, Alex Berceanu, Bogdan Tiberiu Dumitrescu, Jesús del Cerro, Virgil Nicolaescu) şi „Fetele marinarului” (2008, Sebastian Voinea, Valentin Hotea).

Cu toate acestea, Manuela Hărăbor, o fire extrem de puternică, nu s-a descurajat, găsindu-şi suficiente resurse alternative: în 2004 a fondat studioul de producţie Kentauros, devenindu-i şi director de marketing, iar din 2005 a început o colaborare cu Circ Varieté Globus.

Sunt superîndrăgostită de fiul meu, nu ştiu cum aş putea să mă mai îndrăgostesc de alt bărbat. Iubirea pentru Andrei îmi taie respiraţia! Simt aşa de cinci ani, de când nu mai am nici o relaţie amoroasă. Nu vreau să-mi plângeţi de milă. Viaţa mea nu e o telenovelă. Am luat ca atare boala lui Andrei atunci când a fost diagnosticat, la cinci ani. Şi am învăţat să trăiesc cu ea. E ca şi cum aş fi mioapă şi ar trebui să trăiesc cu handicapul acesta. Dar chiar şi aşa reuşesc să-mi fac viaţa frumoasă. – Manuela Hărăbor

Mamă a unui copil bolnav de autism (unicul său copil, rezultat din relația pe care a avut-o cu cineastul Dan Chișu) , Manuela Hărăbor a găsit forţa necesară pentru a valorifica la maximum, în plan moral, această grea încercare. S-a implicat în campaniile de ajutorare a copiilor autişti şi a familiilor acestora.

„Primii dascăli au fost preoţi, prima şcoală românească a fost într-o biserică, primele manuale au fost cărţi bisericeşti. Acum învăţământul dă afară religia. Copilul îşi dă mama afară. Ora de religie ar trebui să se numească ora de iubire, Hristos este iubire.” – Manuela Hărăbor

(sursă text: Cinemagia)

Foto: Manuela Hărăbor – facebook

07
/04
/16

Patru reușite scurtmetraje româneşti realizate de tinere regizoare şi relansate pe platforma Cinepub. Patru poveşti, patru perspective feminine, patru stiluri diferite, inclusiv o solidă animaţie despre viaţa la bloc. Anti-eroine în căutarea unei schimbări în existenţa lor monotonă.

07
/04
/16

Festivalul Internațional de Film Transilvania (27 mai – 5 iunie) îi dedică anul acesta o amplă retrospectivă regizorului cult Sion Sono, copilul teribil al cinema-ului independent japonez, prezentând 10 dintre cele mai provocatoare filme ale sale.

06
/04
/16

Cel mai mare festival de scurtmetraje din România, ajuns la ediția a zecea, se deschide oficial mâine, 7 aprilie, la ora 19.30, la Clubul Țăranului. Ediția aniversară durează până pe 11 aprilie și propune publicului din București 140 de filme scurte recente, inventive și inovatoare, în nu mai puțin de 16 secțiuni, zeci de invitați speciali, seminarii și petreceri de proporții cosmice.

06
/04
/16

"ma ma", un film de Julio Medem, cu Penelope Cruz, va intra în cinematografele româneşti din 29 aprilie. ma ma spune povestea emoţionantă a Magdei, o femeie din Spania perioadei de criză 2010-2012, pentru care veştile proaste se succed cu o viteză ameţitoare: mai întâi şomajul, apoi soţul o părăseşte pentru altă femeie mai tânără, plus un diagnostic medical necruţător. Cu toate acestea, Magda găseşte puterea să lupte în continuare.

05
/04
/16

Cea de-a XII-a ediție a Festivalului Internațional de Film București (BIFF) vine, pe lîngă filmele importante și foarte bune, și cu o premieră organizatorică. Sylvain Auzou, directorul secțiunii Venice Days, din cadrul Mostrei Venețiene, este noul director artistic al festivalului nostru.

05
/04
/16

Anul acesta, Festivalul Internațional de Film NexT (7-11 aprilie 2016) împlinește 10 ani. 10 ani de filme scurte care, adunate unul câte unul, înseamnă peste o mie. Pentru editia aniversară, organizatorii au ales să adune într-un program special acele scurtmetraje care au rămas în memoria cinefililor de la o ediție la alta și care surprind cel mai bine spiritul NexT. Cinci filme ambițioase, ale unor voci originale și curajoase. Programul 10 ani de NexT va fi proiectat joi, 7 aprilie, la Muzeul Țăranului, imediat după gala de deschidere, începând cu ora 20.00.

04
/04
/16

Statul contra Fritz Bauer/ People vs. Fritz Bauer (r. Lars Kraume), un thriller istoric de impact, care dramatizează obstacolele pe care le traversează un procuror în procesul de condamnare al unuia dintre marii responsabili ai Holocaustului, va deschide cea de-a cincea ediție a Festivalului Internațional de Film Cinepolitica (13 – 17 aprilie, Cinema Elvira Popescu).

02
/04
/16

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) organizează, în perioada 29 mai – 4 iunie 2016, cea de-a treia ediție a programului Transilvania Pitch Stop (TPS). Proiectul le este dedicat cineaștilor din România și Republica Moldova aflați la primul sau al doilea lungmetraj și oferă consultanță personalizată de dezvoltare de scenariu, training și o platformă pentru susținerea pitch-ului în fața unor potențiali parteneri.

01
/04
/16

În România, o țară cu 20 de milioane de locuitori, nu s-a produs niciun film pentru copii în ultimii 25 de ani. CINEMATOUR KIDS prima caravană de filme pentru copii din România, a ajuns în localităţile fără cinematograf şi în centrele de copii instituţionalizați, adunând peste 3250 de spectatori. Ediţia a II-a se va derula pe parcursul lunii aprilie 2016 şi este susţinută de Centrul Naţional al Cinematografiei.

01
/04
/16

“Minte-mă frumos în Centrul Vechi”, cea mai nouă comedie romantică românească, are premiera astăzi în cinematografele din toată țara. Aseară, la CinemaPro, a avut loc premiera de gală. Au fost prezenți membrii echipei de producție, actorii, regizorul și producătorii filmului, alături de vedete din show biz, muzică și televiziune. Printre ei: Adela Popescu, Liana Stanciu și Mihai Georgescu, Viorel Lis (care are o apariție inedită în film), Toni Grecu, Horia Brenciu, Nicoleta Hâncu, George Piştereanu sau Virgil Ianţu.

31
/03
/16

Trei regizori importanţi ai Noului Cinema Românesc – Radu Jude, Marian Crişan şi Adrian Sitaru. Trei scurtmetraje ultrapremiate care mizează pe stimularea emoţională a spectatorului – „Lampa cu căciulă” (2006), „Megatron”(2008) şi „Excursie” (2014), relansate pe platforma Cinepub. O temă universală comună: relaţia complicată copil – părinte. 

31
/03
/16

Week-end-ul acesta, pe 2 și 3 aprilie, Final Frontier, singurul târg de carte SF & Fantasy din România deschide porțile ediției numărul 5. Tărâmul magic ales în acest an pentru a fi transformat, timp de două zile, în capitala iubitorilor de SF și Fantasy este Connect Hub (B-dul Dacia nr 99, la Piața Spaniei).