Marea Enciclopedie franceză (1751-1766), ”monument ridicat pentru gloria gândirii omenești”
https://www.ziarulmetropolis.ro/marea-enciclopedie-franceza-1751-1766-monument-ridicat-pentru-gloria-gandirii-omenesti/

Apariţia internetului a făcut accesibilă rapid orice informaţie aflată într-o enciclopedie sau într-un dicţionar. Și totuşi, ansamblul cunoştinţelor acumulate într-o anumită epocă e în continuare de găsit în asemenea instrumente de lucru.

Un articol de Georgeta Filitti|7 octombrie 2018

Ideea a apărut în secolul al V-lea, când Marcianus Capella a adunat documentația despre șapte științe: gramatică, dialectică, retorică, geometrie, astrologie, aritmetică, muzică. L-au urmat Isidor din Sevilla  (secolul al VII-lea), Salomon din Constanza (secolul al IX-lea) și, mai aproape de timpurile moderne, Bacon, făcând prima clasificare a cunoștințelor omenești, îl îndeamnă pe englezul Chambers să întocmească un Dicționar de arte și științe. Această lucrare (din 1728) va sluji de model unui grup de erudiți francezi, în frunte cu Denis Diderot, pentru elaborarea Mari enciclopedii franceze. Discursul preliminar al lui D’Alembert privind motivarea operei, a stârnit discuții aprinse, fiind considerat ”o mașină de război filosofică împotriva instituțiilor politice și religioase franceze”. Cartea lui Helvetius, unul din colaboratori, Despre spirit, a pus gaz pe foc discutând moralitatea bazată pe religie. El considera educația a fi cheia tuturor problemelor și cerea ca toți oamenii să aibă acces nediscriminatoriu la învățământ. Conservatorii au obținut suspendarea privilegiului de continuare a editării. Dar iluminismul era în plină efervescență și librarii au mers mai departe cu tipărirea.  Până în 1766 apăruseră deja 17 volume in folio, cu 5 suplimente și 11 volume de planșe.

Redactorii principali sunt nume reprezentative pentru gândirea filosofică franceză a secolului al XVIII-lea. Denis Diderot (1713-1784) a studiat funcțiile limbajului în Scrisoare despre surdomuți iar Reflecții despre interpretarea naturii rămâne principala metodă de investigare filosofică pentru epoca sa. A mai scris Eseu asupra picturii romane și două romane, Nepotul lui Rameau și Călugărița.

D’Alembert  (1717-1783) era matematician și în 1743 scrisese un tratat de dinamică cu referire la legile mișcării ale lui Newton, dezvoltarea ecuațiilor cu derivate parțiale și făcuse cercetări asupra calculului diferențial. La Enciclopedie a redactat articolele de matematică, știință, muzică și acustică. În 1754 a fost primit în Academia franceză.

Jean Jacques Rousseau (1712-1778), filosof francez de origine elvețiană, a scris articolele despre muzică și economie. El a avansat ideea că înainte de a trăi în societate oamenii erau fericiți, apoi viața le-a fost viciată din cauza apariției proprietății private. Contractul social e fals și acceptă inegalitatea, doar unul real ar însemna libertatea politică și respectarea legilor autoimpuse de voința generală. Afară de romanul Emil sau educația sentimentală, el a lăsat Confesiuni, considerate una dintre cele mai expresive autobiografii scrise vreodată.

Ultimul colaborator remarcabil a fost Voltaire (1694-1778). Scriitor excepțional, el și-a îndreptat atacurile împotriva regalității și a bisericii catolice. Dintre numeroasele lucrări, Candide e o satiră necruțătoare față de optimismul filosofic.

Marea enciclopedie franceză, judecată retrospectiv, e o lucrare de compilație, inegală, cu atacuri virulente împotriva religiei, dar apără teoriile economice noi. Din punct de vedere politic, a excelat printr-un conservatism neașteptat. Modelul ei a fost urmat atât în Franța cât și în alte țări europene. În 1781-1832, de pildă, librarul Panckouck a dat la iveală Enciclopedia methodica, în 16 de volume, plus 40 cu planșe. Anglia, Germania, Spania, Polonia au întreprins lucrări asemănătoare și numărul impresionant al edițiilor completate, adnotate, sporite dovedește interesul constant  pentru informația pluridisciplinară.

Să mai spunem că dezvoltarea exponențială a cunoștințelor umane a făcut să apară enciclopedii tematice (de literatură, religie, filozofie, muzică, medicină, agricultură ș.a.), paralel cu dicționare, adică cu  articole, ”voci”, așezate alfabetic. Cel mai cunoscut rămâne Larousse-ul, ajuns, prin atâta folosire, substantiv comun!



14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”

11
/10
/16

Conceput sub forma unui triptic, impresionantul volum Ulysses, 732. Romanul romanului de Mircea Mihăieş, apărut la Editura Polirom în ediţie cartonată, e prima încercare în România de a face atât o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrisă în limba engleză în secolul XX, cât şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia.

04
/10
/16

La finalul acestei luni are loc cea de a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM), un proiect internațional dedicat literaturii, cu accent pe zona Europei Centrale si de Sud-Est. Sub sloganul „La Vest de Est / La Est de Vest”, peste 15 evenimente vor avea loc în orașul de pe Bega în perioada 25-28 octombrie: lecturi publice, dezbateri, întâlniri ale scriitorilor invitați cu elevii de la cele mai importante licee din Timișoara, conferințe la Universitatea de Vest.

03
/10
/16

Ziarul Metropolis vă invită la duelul cărţilor. În fiecare lună, alegem două dintre cele mai importante volume recent apărute în România și le punem la luptă față în față. Cea care va câştiga confruntarea va fi declarată cartea lunii.

28
/09
/16

La treizeci și șase de ani, neurochirurgul Paul Kalanithi a descoperit că suferă de cancer la plămâni. A fost începutul unei schimbări tragice: medicul care tratează pacienți în fază terminală s-a transformat într-un pacient care se luptă să trăiască. Iar viitorul pe care și-l imagina împreună cu soția s-a evaporat.

26
/09
/16

Editura Humanitas Fiction îi aşteaptă pe iubitorii de carte, marţi, 27 septembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu, pentru o seară dedicată scriitorului italian Dario Fo, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, şi celebrului său roman Fiica papei în care face dreptate uneia dintre cele mai controversate figuri ale istorie, Lucrezia Borgia.

26
/09
/16

Actorul Ioan Gyuri Pascu, fost membru al trupei Divertis, a murit, în această dimineaţă, la vârsta de 55 de ani, în urma unui infarct. Actorul se retrăsese din viaţa artistică din cauza problemelor de sănătate.

Pagina 50 din 106« Prima...102030...4849505152...607080...Ultima »