Marea Enciclopedie franceză (1751-1766), ”monument ridicat pentru gloria gândirii omenești”
https://www.ziarulmetropolis.ro/marea-enciclopedie-franceza-1751-1766-monument-ridicat-pentru-gloria-gandirii-omenesti/

Apariţia internetului a făcut accesibilă rapid orice informaţie aflată într-o enciclopedie sau într-un dicţionar. Și totuşi, ansamblul cunoştinţelor acumulate într-o anumită epocă e în continuare de găsit în asemenea instrumente de lucru.

Un articol de Georgeta Filitti|7 octombrie 2018

Ideea a apărut în secolul al V-lea, când Marcianus Capella a adunat documentația despre șapte științe: gramatică, dialectică, retorică, geometrie, astrologie, aritmetică, muzică. L-au urmat Isidor din Sevilla  (secolul al VII-lea), Salomon din Constanza (secolul al IX-lea) și, mai aproape de timpurile moderne, Bacon, făcând prima clasificare a cunoștințelor omenești, îl îndeamnă pe englezul Chambers să întocmească un Dicționar de arte și științe. Această lucrare (din 1728) va sluji de model unui grup de erudiți francezi, în frunte cu Denis Diderot, pentru elaborarea Mari enciclopedii franceze. Discursul preliminar al lui D’Alembert privind motivarea operei, a stârnit discuții aprinse, fiind considerat ”o mașină de război filosofică împotriva instituțiilor politice și religioase franceze”. Cartea lui Helvetius, unul din colaboratori, Despre spirit, a pus gaz pe foc discutând moralitatea bazată pe religie. El considera educația a fi cheia tuturor problemelor și cerea ca toți oamenii să aibă acces nediscriminatoriu la învățământ. Conservatorii au obținut suspendarea privilegiului de continuare a editării. Dar iluminismul era în plină efervescență și librarii au mers mai departe cu tipărirea.  Până în 1766 apăruseră deja 17 volume in folio, cu 5 suplimente și 11 volume de planșe.

Redactorii principali sunt nume reprezentative pentru gândirea filosofică franceză a secolului al XVIII-lea. Denis Diderot (1713-1784) a studiat funcțiile limbajului în Scrisoare despre surdomuți iar Reflecții despre interpretarea naturii rămâne principala metodă de investigare filosofică pentru epoca sa. A mai scris Eseu asupra picturii romane și două romane, Nepotul lui Rameau și Călugărița.

D’Alembert  (1717-1783) era matematician și în 1743 scrisese un tratat de dinamică cu referire la legile mișcării ale lui Newton, dezvoltarea ecuațiilor cu derivate parțiale și făcuse cercetări asupra calculului diferențial. La Enciclopedie a redactat articolele de matematică, știință, muzică și acustică. În 1754 a fost primit în Academia franceză.

Jean Jacques Rousseau (1712-1778), filosof francez de origine elvețiană, a scris articolele despre muzică și economie. El a avansat ideea că înainte de a trăi în societate oamenii erau fericiți, apoi viața le-a fost viciată din cauza apariției proprietății private. Contractul social e fals și acceptă inegalitatea, doar unul real ar însemna libertatea politică și respectarea legilor autoimpuse de voința generală. Afară de romanul Emil sau educația sentimentală, el a lăsat Confesiuni, considerate una dintre cele mai expresive autobiografii scrise vreodată.

Ultimul colaborator remarcabil a fost Voltaire (1694-1778). Scriitor excepțional, el și-a îndreptat atacurile împotriva regalității și a bisericii catolice. Dintre numeroasele lucrări, Candide e o satiră necruțătoare față de optimismul filosofic.

Marea enciclopedie franceză, judecată retrospectiv, e o lucrare de compilație, inegală, cu atacuri virulente împotriva religiei, dar apără teoriile economice noi. Din punct de vedere politic, a excelat printr-un conservatism neașteptat. Modelul ei a fost urmat atât în Franța cât și în alte țări europene. În 1781-1832, de pildă, librarul Panckouck a dat la iveală Enciclopedia methodica, în 16 de volume, plus 40 cu planșe. Anglia, Germania, Spania, Polonia au întreprins lucrări asemănătoare și numărul impresionant al edițiilor completate, adnotate, sporite dovedește interesul constant  pentru informația pluridisciplinară.

Să mai spunem că dezvoltarea exponențială a cunoștințelor umane a făcut să apară enciclopedii tematice (de literatură, religie, filozofie, muzică, medicină, agricultură ș.a.), paralel cu dicționare, adică cu  articole, ”voci”, așezate alfabetic. Cel mai cunoscut rămâne Larousse-ul, ajuns, prin atâta folosire, substantiv comun!



25
/05
/18

Joi, 31 mai 2018, ora 19:00, la Apollo 111 Teatrul, are loc ceremonia de decernare a Premiului IOCAN pentru proză scurtă, ediția I. Evenimentul se desfășoară în prezența nominalizaților, autorilor Iocan (scriitori, fotografi, traducători) și a membrilor juriului, precum și a cititorilor de proză scurtă, se deschide și se închide cu un concert Adam's Nest.

24
/05
/18

Mihail Vakulovski este un extraordinar scriitor, traducător din limba rusă și, nu în ultimul rând, unul dintre cei mai iubiți librari din România. Are un doctorat în literatură. Originar din Basarabia, Mihail Vakulovski este stabilit la Brașov. Alegerile sale pentru lecturile lunii: Harms, Sorokin, Prilepin.

23
/05
/18

Scriitorul Mircea Cărtărescu numeşte moartea autorului american Philip Roth „încă una dintre catastrofele prin care trece literatura azi” şi spune că nu numai cărţile contează, ci şi prezenţa fizică a scriitorilor. Philip Roth, premiat de patru ori cu Man Booker International Prize și o dată cu Pulitzer, a murit marţi, la vârsta de 85 de ani.

23
/05
/18

Philip Roth, laureat al premiului Pulitzer în anul 1998 şi câştigător a numeroase premii literare, s-a stins din viață, marţi noapte, la vârsta de 85 de ani. Autor a peste 31 de romane, Roth a fost printre marii scriitori care nu au primit niciodată un premiu Nobel pentru literatură.

20
/05
/18

Luni, 21 mai, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la ora 19.00, va avea loc lansarea romanului „Șarpele din Essex”, de Sarah Perry, apărut în colecția Babel, a Editurii Nemira, un roman despre pasiune, prietenie și forța hipnotică a ideilor, bestseller și câștigător a numeroase premii, printre care cartea anului la Waterstones în 2016 și cartea anului la British Book Awards în 2017.

20
/05
/18

Scriitorul libanez Elias Khoury, unul dintre cei mai importanți autori contemporani de limbă arabă, se va afla la București în perioada 30 mai-2 iunie 2018, cu prilejul lansării romanului „Copiii ghetoului. Numele meu este Adam”, apărut de curând în colecția „Biblioteca Polirom”.

18
/05
/18

Cartea „Ion Vinea, un scriitor între lumi și istorii”, de Sanda Cordoș, a fost publicată la Editura Școala Ardeleană, în Cluj-Napoca, în anul 2017.

18
/05
/18

Teatrul Metropolis si Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT. vă invită astăzi, 18 mai, de la ora 18.45, la lansarea cărții „Măria Sa Actorul. Exerciții de admirație” de Eugen Comarnescu, ediție alcătuită de Gabriela Tarabega Comarnescu. Evenimentul va avea loc în Sala „Olga Tudorache” a Teatrului Metropolis, din str. Mihai Eminescu nr. 89, București.

16
/05
/18

INTERVIU Corina Oproae este din Ardeal, dar locuiește de douăzeci de ani în Barcelona. Scrie poezie în limba spaniolă. Și va fi pe scena Festivalului Internațional de Poezie de la București. Joi, 17 mai, de la orele 18.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, pe Calea Victoriei, la numărul 88.

15
/05
/18

Pasionații de literatură sunt așteptați în această seară, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas, unde António Lobo Antunes, cel mai important scriitor portughez contemporan, își va lansa romanul “Pe râurile ce duc...”, recent apărut în traducerea lui Dinu Flămând în colectia „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu.

15
/05
/18

Moto: „Nu se termină niciodată, fiule, nu se mai termină…”

10
/05
/18

Volumul „GIGI CĂCIULEANU – Omul Dans”, de Ludmila Patlanjoglu, lansat zilele trecute, este o carte-album în trei versiuni - română, franceză, engleză, o călătorie în viaţa unui creator cu un bookpress impresionant.

09
/05
/18

S-au împlinit, anul acesta, 100 de ani de la moartea lui George Coșbuc (născut într-o zi de 20 septembrie), unul dintre cei mai cunoscuți poeți români, prilej pentru un nou episod al seriei "Curiozități (esențiale)"

07
/05
/18

Volumele de „Povestiri din Kolîma”, traducere din limba rusă și note de Ana-Maria Brezuleanu și Magda Achim, au fost publicate la Editura Polirom în anul 2015.