„Marele Gatsby“, un film ce ar fi putut deveni clasic
https://www.ziarulmetropolis.ro/marele-gatsby-un-film-ce-ar-fi-putut-deveni-clasic/

Numai un regizor ca Baz Luhrmann, versat în arta de a polei cu un strat subţire de spectaculos genuri cinematografice uzate, putea transforma un roman original prin scriitură şi atmosferă într-un film ce îşi pierde pe nesimţite respiraţia, sufocându-se sub o convenţională greutate melodramatică

Un articol de Ionuţ Mareş|22 mai 2013

CRONICĂ DE FILM Numai un regizor ca australianul Baz Luhrmann, versat în arta de a polei cu un strat subţire de spectaculos genuri cinematografice uzate, putea transforma un roman original prin scriitură şi atmosferă într-un film ce îşi pierde pe nesimţite respiraţia, sufocându-se sub o convenţională greutate melodramatică, străină operei originale din care se inspiră.

Recent lansat şi pe marile ecrane din România, imediat după ce a deschis Festivalul de la Cannes, „Marele Gatsby“, realizat în 3D, porneşte ca o grandioasă şi expresionistă punere în scenă a unei lumi vibrante şi continuă, până în finalul lipsit de viaţă şi impact emoţional, ca o dramă şablonardă cu accente patetic-romanţioase.

Spectaculoasa folosire a tehnicii 3D pare adecvată în multe momente şi fură privirea în prima parte. Însă, odată obişnuit cu lumea şi atmosfera tridimensionale, spectatorul este condus pe cărările bătătorite atent scoase în faţă de Luhrmann, care oferă în final o operă încheiată la toţi nasturii schemei interpretative.

Evident, ar fi reducţionist să ceri de la un film altceva decât ceea ce îşi propune. Dar, chiar şi în cazul unor limite bine determinate şi acceptate ca atare, o aprofundare a personajelor şi situaţiilor construite nu ar fi stricat unui astfel de film cu pretenţii.

Luhrmann a spus că şi-a propus să redea atmosfera anilor ’20 din America şi că, pentru un efect mai puternic, a apelat la melodii eclectice ale prezentului, menite a determina spectatorul contemporan să simtă ce trăiau oamenii din epoca jazzului şi a luxului. Coloana sonoră cade însă exact pe aşteptările comune: de pildă, momentele presupus romantice sunt corespunzător amplificate muzical.

Un plus de originalitate ar fi putut fi adus de folosirea melodiilor ca un comentariu contrapunctic, ceea ce ar fi permis şi o benefică distanţare suplimentară a spectatorului de naraţiune şi o mai bună receptare a efectelor vizuale nu de puţine ori surprinzătoare.

Verbozitate şi accesorii vizuale

„Marele Gatsby“ este construit dramaturgic pe tiparul unui basm modern, în care Făt-Frumos (Jay Gatsby – Leonardo DiCaprio, cu o interpretare corectă, dar departe de sclipirea din „Django Unchained“) trebuie să treacă o serie de obstacole pentru a ajunge (din nou) la frumoasa lui (Daisy – o Carey Mulligan al cărei talent nu este valorificat suficient de personajul său schematic).

Totul este povestit prin intermediul lui Nick Carraway (un Tobey Maguire bine ales), personajul ingenuu, dar corupt de lumea în care a pătruns. Recursul la un astfel de martor-narator nu face decât să ofere la pachet şi cheia interpretativă a filmului şi să faciliteze unele alunecări în verbozitate.

„Marele Gatsby“ este, cu siguranţă, un film la care nu dai greş dacă îţi scoţi iubita/iubitul, prietenii sau rudele la cinema şi vrei să faci o impresie bună. Însă, în ciuda accesoriilor vizuale care îţi inundă aproape neîncetat privirea, rămâne – şi din cauza încadraturilor şi a tăieturilor de montaj convenţionale – un film pe care ai senzaţia că l-ai mai văzut de nenumărate ori, ceea ce nu-l va ajuta prea mult să devină un clasic al acestor ani.

INFO
Marele Gatsby (SUA, 2013)
Regia: Baz Luhrmann
Cu: Leonardo DiCaprio, Carey Mulligan, Tobey Maguire
Rating: ●●●○○

Foto: capturi film © 2013 Warner Bros

16
/05
/23

Sunt ultimele zile în care te mai poți înscrie la rezidența online New Draft, deschisă tuturor absolvenților facultăților de profil, scenariștilor sau autorilor cu un scenariu de film în faza incipientă. Nu rata șansa de a face parte dintr-un program 100% online, gratuit, și de a avea întâlniri de lucru cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana. Termenul limită de înscriere este 20 mai 2023.

15
/05
/23

F-SIDES Cineclub, sezonul 4, ajunge în luna mai la Timișoara! Alături de alte trei programe pregătite pentru 2023 de organizatoarele proiectului F-SIDES în această ediție, lansată în aprilie la București, cineclubul și-a propus să-i ofere publicului proiecții de film axate pe creațiile a opt regizoare, în tandem cu materiale literare produse de opt scriitoare contemporane din România.

12
/05
/23

”Jeanne du Barry”, filmul regizat de Maïwenn, care joacă alături de Johnny Depp, deschide cea de-a 76-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes (16-27 mai) și ajunge în această toamnă în cinematografele din România, distribuit de Independența Film.

11
/05
/23

9 lungmetraje și 16 scurtmetraje intră în competiția Zilelor Filmului Românesc la TIFF.22. Selecția include câteva dintre cele mai bune filme românești ale anului trecut, dar și producții care vor avea premiera mondială în iunie, la Cluj-Napoca. În cadrul Zilelor Filmului Românesc sunt acordate trei premii: pentru cel mai bun lungmetraj, pentru cel mai bun debut, dar și pentru cel mai bun scurtmetraj.

08
/05
/23

ICR dă startul celei de-a 27-a ediții FFE chiar de Ziua Europei, 9 mai, la Timișoara, Capitala europeană a culturii în 2023. Festivalul va continua în țară la Oravița (Casa de Cultură "George Motoia Craiu"), între 12-14 mai, la Curtea de Argeș (Centrul de Cultură și Arte "George Topîrceanu"), între 18-20 mai, la Botoșani (Cinema Unirea), între 18-21 mai și la Gura Humorului (Casa de Cultură), între 19-21 mai.

28
/04
/23

La invitaţia Cinematecii din Oslo, care va găzdui în perioada 5-14 mai un festival al filmului românesc, ce include şi o retrospectivă dedicată regizorului Cristian Mungiu, am scris un scurt text despre cum arată cinematografia română în prezent.