„Marele Gatsby“, un film ce ar fi putut deveni clasic
https://www.ziarulmetropolis.ro/marele-gatsby-un-film-ce-ar-fi-putut-deveni-clasic/

Numai un regizor ca Baz Luhrmann, versat în arta de a polei cu un strat subţire de spectaculos genuri cinematografice uzate, putea transforma un roman original prin scriitură şi atmosferă într-un film ce îşi pierde pe nesimţite respiraţia, sufocându-se sub o convenţională greutate melodramatică

Un articol de Ionuţ Mareş|22 mai 2013

CRONICĂ DE FILM Numai un regizor ca australianul Baz Luhrmann, versat în arta de a polei cu un strat subţire de spectaculos genuri cinematografice uzate, putea transforma un roman original prin scriitură şi atmosferă într-un film ce îşi pierde pe nesimţite respiraţia, sufocându-se sub o convenţională greutate melodramatică, străină operei originale din care se inspiră.

Recent lansat şi pe marile ecrane din România, imediat după ce a deschis Festivalul de la Cannes, „Marele Gatsby“, realizat în 3D, porneşte ca o grandioasă şi expresionistă punere în scenă a unei lumi vibrante şi continuă, până în finalul lipsit de viaţă şi impact emoţional, ca o dramă şablonardă cu accente patetic-romanţioase.

Spectaculoasa folosire a tehnicii 3D pare adecvată în multe momente şi fură privirea în prima parte. Însă, odată obişnuit cu lumea şi atmosfera tridimensionale, spectatorul este condus pe cărările bătătorite atent scoase în faţă de Luhrmann, care oferă în final o operă încheiată la toţi nasturii schemei interpretative.

Evident, ar fi reducţionist să ceri de la un film altceva decât ceea ce îşi propune. Dar, chiar şi în cazul unor limite bine determinate şi acceptate ca atare, o aprofundare a personajelor şi situaţiilor construite nu ar fi stricat unui astfel de film cu pretenţii.

Luhrmann a spus că şi-a propus să redea atmosfera anilor ’20 din America şi că, pentru un efect mai puternic, a apelat la melodii eclectice ale prezentului, menite a determina spectatorul contemporan să simtă ce trăiau oamenii din epoca jazzului şi a luxului. Coloana sonoră cade însă exact pe aşteptările comune: de pildă, momentele presupus romantice sunt corespunzător amplificate muzical.

Un plus de originalitate ar fi putut fi adus de folosirea melodiilor ca un comentariu contrapunctic, ceea ce ar fi permis şi o benefică distanţare suplimentară a spectatorului de naraţiune şi o mai bună receptare a efectelor vizuale nu de puţine ori surprinzătoare.

Verbozitate şi accesorii vizuale

„Marele Gatsby“ este construit dramaturgic pe tiparul unui basm modern, în care Făt-Frumos (Jay Gatsby – Leonardo DiCaprio, cu o interpretare corectă, dar departe de sclipirea din „Django Unchained“) trebuie să treacă o serie de obstacole pentru a ajunge (din nou) la frumoasa lui (Daisy – o Carey Mulligan al cărei talent nu este valorificat suficient de personajul său schematic).

Totul este povestit prin intermediul lui Nick Carraway (un Tobey Maguire bine ales), personajul ingenuu, dar corupt de lumea în care a pătruns. Recursul la un astfel de martor-narator nu face decât să ofere la pachet şi cheia interpretativă a filmului şi să faciliteze unele alunecări în verbozitate.

„Marele Gatsby“ este, cu siguranţă, un film la care nu dai greş dacă îţi scoţi iubita/iubitul, prietenii sau rudele la cinema şi vrei să faci o impresie bună. Însă, în ciuda accesoriilor vizuale care îţi inundă aproape neîncetat privirea, rămâne – şi din cauza încadraturilor şi a tăieturilor de montaj convenţionale – un film pe care ai senzaţia că l-ai mai văzut de nenumărate ori, ceea ce nu-l va ajuta prea mult să devină un clasic al acestor ani.

INFO
Marele Gatsby (SUA, 2013)
Regia: Baz Luhrmann
Cu: Leonardo DiCaprio, Carey Mulligan, Tobey Maguire
Rating: ●●●○○

Foto: capturi film © 2013 Warner Bros

26
/09
/14

Cinci filme intense regizate de cineaste sau axate pe personaje feminine puternice vin în premieră la Les Films de Cannes à Bucarest (24 – 30 octombrie), la Cinema Patria, Cinema Studio și Elvira Popescu. Două dintre ele au obținut premii importante la Cannes: Le Meraviglie a câștigat Marele Premiu, iar Party Girl – Camera d’Or.

25
/09
/14

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „Dolce far niente” (1998) este cel mai puţin cunoscut film al lui Nae Caranfil, nedreptăţit de lipsa unei distribuţii în România. Însă complexitatea construcţiei şi amestecul de umor caranfilian şi dramă de epocă în stil italian îl recomandă ca unul dintre cele mai reuşite filme ale regizorului.

25
/09
/14

La cea de-a noua ediţie a festivalului Anim’est, ce va avea loc între 3 şi 12 octombrie, animaţia e colorată în accente regale: şcoala invitată oficial la Bucureşti este Royal College of Art, din Londra, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior de arte şi design din lume.

24
/09
/14

Jurnaliști puși în situații extreme, soldați reîntorși din Afghanistan, efectul misiunii NASA pe Lună asupra unei comunități de provincie, un fost cercetător devenit gangster, femei la putere versus bărbații la îndeletniciri domestice, un profesor de engleză pornit în căutarea lui John Lennon sunt doar câteva dintre personajele celei mai importante secțiuni, Competiția Internațională, a celei de-a VI-a ediții a Comedy Cluj.

24
/09
/14

Planşa, Productia independenta DaKINO Production si DIUD Film, surprinde o poveste de iubire autentică, trăită în cel mai uman mod cu putinţă, de îndragostiţii pasionaţi de scrimă.”Planşa” a surprins publicul cu o redare unică a artei de a face scrima, un sport al minţii şi al trupului, al controlului şi al anticipării exacte a intenţiilor adversarului.

22
/09
/14

Premiul Publicului celei de-a noua ediţii Anim’est (3 şi 12 octombrie) îi va reveni unuia dintre cele 37 de scurtmetraje de animaţie proiectate în cadrul secţiunii speciale Animash - în afara categoriilor competiţionale ale festivalului - o serie de filme de animaţie selectate ţi premiate la festivaluri internaţionale de renume.

22
/09
/14

“Hector în căutarea fericirii”, în regia lui Peter Chelsom, va deschide cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj (10-19 Octombrie). Evenimentul va avea loc vineri, 10 octombrie, de la ora 19:00 când la Cinema Florin Piersic, psihiatrul londonez Hector va da startul distracției și filmelor bune.

22
/09
/14

Proiectul "Fotografie în versuri și muzică" înseamnă ilustrarea unei poezii atât prin imagini, cât și prin pasaje muzicale originale, care să reflecte tema creației literare atât vizual, cât și auditiv.

21
/09
/14

Ţara s-a umplut de festivaluri de film şi de proiecţii în spaţii „alternative”. Dacă locuieşti în Bucureşti, primăvara şi toamna ai la dispoziţie aproape săptămânal câte un festival, o retrospectivă sau un ciclu de filme. Oferta este uneori copleşitoare. Şi ce e rău în asta?

19
/09
/14

Începând cu primul weekend din octombrie, Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim’est deschide, la cea de-a noua ediţie, împreună cu cei de la Calup, porţile unei noi locaţii-gazdă: o frumoasă casă istorică ridicată în anii’40 la numărul 46, pe strada Jean Louis Calderon, devine Re:Animation Hub.

18
/09
/14

În avanpremiera celei de-a șasea ediții a “Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj”, bucureștenii sunt așteptați la o proiecție specială, duminică, 28 septembrie de la ora 22:00 în Club Control.

18
/09
/14

“România face documentar” exprimă simplu și concis dorința de a educa prin intermediul cinematografiei, folosindu-se de ideea de unitate întru cultură prin mijloace artistice. Documentarul aduce povești reale din viață, nemodificate și spuse întru totul așa cum sunt. De aceea, poveștile filmate despre români, aparținând unor români participanți la festival, demonstrează că România poate și face documentar.