Mari nume ale culturii române care ne-au părăsit în 2015
https://www.ziarulmetropolis.ro/mari-nume-ale-culturii-romane-care-ne-au-parasit-in-2015/

Cultura română rămâne mai săracă la finalul acestui an, după ce regizoarea şi scenarista Malvina Urşianu, actorii Eusebiu Ștefănescu şi George Motoi, compozitorul Marcel Dragomir, traducătoarea Antoaneta Ralian sau scriitorul şi dramaturgul Valentin Nicolau ne-au părăsit în 2015.

Un articol de Petre Ivan|17 decembrie 2015

Lor li se adaugă, printre alții, scriitorii Tudor Opriș, Corneliu Leu, eseistul Luca Pițu, criticul Albert Kovacs, prozatorul, dramaturgul și jurnalistul Mircea Cavadia, actorul Dan Nasta, textierul, poetul și scriitorul Aurel Storin, poetul Corneliu Ostahie, artiștii plastici Iuri Isar, Ioan Atanasiu Delamare, Mihai Istudor, Ionel Cojocariu, eminentul om de cultură Ovidiu Drâmba sau istoricul de artă Mircea Deac.

Valentin Nicolau, 54 de ani

Scriitorul și dramaturgul Valentin Nicolau, fondatorul Editurii Nemira, a murit pe 13 ianuarie, la numai 54 de ani. Născut la 22 iunie 1960, la București, Valentin Nicolau a fost, în perioada iunie 2002-iunie 2005, președinte-director general al Societății Române de Televiziune. În mai 2007 a fondat editura specializată în carte pentru copii, Nemi, și postul de radio Smart FM (iulie 2007).

Primul său volum de teatru publicat a fost De-aș fi un înger. Printre piesele puse în scenă se numără: Ultima haltă în Paradis, montată pentru televiziune de Alexandru Tocilescu, Legenda Ultimului Împărat, jucată la Teatrul Național din București, regizată de Alice Barb, Uzina de plăceri S.A., la Teatrul Nottara, în regia lui Alexandru Berceanu, Vecinii noștri de pat, regia Alexandru Tocilescu (Teatrul de Comedie).

În 2001 a lansat și volumul de poezie ‘Crapă lemnul și ridică piatra’, iar în 2012, cartea „România feudelor târzii. Comediografii politice”. Printre cărțile

pentru copii semnate Valentin Nicolau se numără „Bronto, un dinozaur încă mic”; „Bronto, un dinozaur neastâmpărat” și „Basmania. Răspântia gândurilor”.

George Motoi, 79 de ani

Actorul George Motoi a încetat din viață, pe 4 martie. Născut la 22 ianuarie 1936, din 1970 și până la plecarea sa în eternitate, George Motoi a fost actor

George Motoi  (22 ianuarie 1936 - 4 martie 2015)

George Motoi (22 ianuarie 1936 – 4 martie 2015)

pe principala scenă românească, TNB, unde a jucat în numeroase piese de teatru și în peste 45 de producții cinematografice. Pentru bogata sa activitate în teatru și film, actorul a fost răsplătit, în timp, cu numeroase premii.

Marcel Dragomir, 70 de ani

Îndrăgitul compozitor și cantautor Marcel Dragomir a murit pe 9 martie. Autor al mai multor șlagăre îndrăgite de public, de-a lungul carierei muzicale, a compus pentru mai mulți artiști, printre care Angela Similea, Mirabela Dauer, Corina Chiriac, Mihaela Runceanu, Aura Urziceanu, Elena Cârstea, Cornel Constantiniu, și a rămas în conștiința iubitorilor muzicii ușoare cu piesele „Un albastru infinit” și „Să mori din dragoste rănită”.

Eusebiu Ștefănescu, 70 de ani

Actorul Eusebiu Ștefănescu a murit pe 15 martie la Spitalul Militar din Capitală, la vârsta de 70 de ani. Născut la 3 mai 1944, artistul a jucat, din 1996, la Teatrul Național „I.L. Caragiale”. A fost profesor universitar doctor și decan al Facultății de Arte din cadrul Universității Hyperion. Pe scena TNB a jucat în numeroase piese făcându-se remarcat și în mai multe filme.

Malvina Urșianu, 88 de ani

În noaptea de 5 spre 6 august a încetat din viață regizoarea și scenarista Malvina Urșianu. Născută la 19 iunie 1927, în localitatea Gușoieni, județul Vâlcea, Malvina Urșianu a realizat filme precum: „Gioconda fără surâs”, ”Serata”, ”Trecătoarele iubiri”, ”Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu”, „Liniștea din adâncuri”, ”Pe malul stâng al Dunării albastre”, „O lumină la etajul zece”, ”Figuranții”, ”Ce lume veselă…” și filmul de televiziune ”Aici nu mai locuiește nimeni”.

În anul 2000, a fost decorată de președintele României, Emil Constantinescu, cu Ordinul Național pentru Merit în Grad de Cavaler, ”pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii”.

Aurel Storin, 78 de ani

Textierul, poetul și scriitorul Aurel Storin, autorul șlagărelor „Lalele, lalele” și „Să mori de dragoste rănită”, s-a stins din viață pe 7 noiembrie. Născut la 12 ianuarie 1937, regretatul comediograf și istoric de teatru a fost vreme de aproape 50 de ani secretar literar al teatrului de revistă. Aurel Storin a scris numeroase comedii de succes, volume memorialistice și biografii ale unor compozitori și oameni de teatru români, dar și texte pentru spectacole de revistă.

A scris texte de muzică ușoară, peste 400, pentru compozitori reputați, unele dintre melodiile compuse pe textele lui având o uriașă popularitate, așa cum este cunoscutul șlagăr Lalele, al lui Temistocle Popa. Aurel Storin a fost și autorul unor volume de versuri.

Antoaneta Ralian, 91 de animari nume

Pe 26 noiembrie a murit traducătoarea Antoaneta Ralian, la vârsta de 91 de ani.Născută în 1924, absolventă a Facultății de Litere din București, Antoaneta Ralian a fost cunoscută drept cel mai productiv și apreciat traducător din engleză din România. A fost redactor de carte la Editura Univers. A semnat peste 120 de traduceri și volume colective, fiind o prezență vie în presa culturală. A primit premii și diplome de excelență din partea Uniunii Scriitorilor din România, a Asociației Scriitorilor din București, a revistei „Observator Cultural” și a Departamentului de Stat al SUA. La Târgul Internațional de Carte Gaudeamus din 2010 a fost înființat Premiul special pentru traduceri care îi poartă numele.

Mircea Anca, 55 de ani

Actorul și regizorul Mircea Anca a murit pe 28 noiembrie, la vârsta de 55 de ani, după o lungă luptă cu o boală necruțătoare. La TNB a interpretat roluri în spectacole regizate de artiști precum Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Alexander Hausvater și Andrei Șerban. Ca regizor a pus în scenă numeroase piese și a jucat în filme precum „Hotel de lux”, de Dan Pița, „Kilometrul 36”, de Anghel Mora, „Maria și marea”, de Mircea Mureșan și „Moromeții”, de Stere Gulea.

Foto: Mari nume ale culturii române care ne-au părăsit în 2015 – facebook, wikipedia

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.

19
/12
/22

În cartea sa „Hoții de atenție. De ce nu te poți concentra”, jurnalistul Johann Hari a adunat experiență din 50.000 de kilometri parcurși pentru a sta de vorbă cu nu mai puțin de 250 de experți care studiază consecințele pierderii atenției și concentrării, ea a declarat că, potrivit studiilor sale, acum „suntem mai predispuși să scanăm și să trecem cu ușurință mai departe atunci când citim pe ecrane – ne trecem privirea rapid peste informații pentru a extrage ce avem nevoie".

18
/12
/22

Ziarul Metropolis vă oferă un fragment din romanul „Lecții de chimie” de Bonnie Garmus, apărut recent și în limba română, la Editura Nemira. Bestseller The New York Times, cartea a fost nominalizată pentru Waterstones Debut Fiction Prize și este în curs de ecranizare ca serial Apple TV, cu Brie Larson în rolul principal.