Mari nume ale culturii române care ne-au părăsit în 2015
https://www.ziarulmetropolis.ro/mari-nume-ale-culturii-romane-care-ne-au-parasit-in-2015/

Cultura română rămâne mai săracă la finalul acestui an, după ce regizoarea şi scenarista Malvina Urşianu, actorii Eusebiu Ștefănescu şi George Motoi, compozitorul Marcel Dragomir, traducătoarea Antoaneta Ralian sau scriitorul şi dramaturgul Valentin Nicolau ne-au părăsit în 2015.

Un articol de Petre Ivan|17 decembrie 2015

Lor li se adaugă, printre alții, scriitorii Tudor Opriș, Corneliu Leu, eseistul Luca Pițu, criticul Albert Kovacs, prozatorul, dramaturgul și jurnalistul Mircea Cavadia, actorul Dan Nasta, textierul, poetul și scriitorul Aurel Storin, poetul Corneliu Ostahie, artiștii plastici Iuri Isar, Ioan Atanasiu Delamare, Mihai Istudor, Ionel Cojocariu, eminentul om de cultură Ovidiu Drâmba sau istoricul de artă Mircea Deac.

Valentin Nicolau, 54 de ani

Scriitorul și dramaturgul Valentin Nicolau, fondatorul Editurii Nemira, a murit pe 13 ianuarie, la numai 54 de ani. Născut la 22 iunie 1960, la București, Valentin Nicolau a fost, în perioada iunie 2002-iunie 2005, președinte-director general al Societății Române de Televiziune. În mai 2007 a fondat editura specializată în carte pentru copii, Nemi, și postul de radio Smart FM (iulie 2007).

Primul său volum de teatru publicat a fost De-aș fi un înger. Printre piesele puse în scenă se numără: Ultima haltă în Paradis, montată pentru televiziune de Alexandru Tocilescu, Legenda Ultimului Împărat, jucată la Teatrul Național din București, regizată de Alice Barb, Uzina de plăceri S.A., la Teatrul Nottara, în regia lui Alexandru Berceanu, Vecinii noștri de pat, regia Alexandru Tocilescu (Teatrul de Comedie).

În 2001 a lansat și volumul de poezie ‘Crapă lemnul și ridică piatra’, iar în 2012, cartea „România feudelor târzii. Comediografii politice”. Printre cărțile

pentru copii semnate Valentin Nicolau se numără „Bronto, un dinozaur încă mic”; „Bronto, un dinozaur neastâmpărat” și „Basmania. Răspântia gândurilor”.

George Motoi, 79 de ani

Actorul George Motoi a încetat din viață, pe 4 martie. Născut la 22 ianuarie 1936, din 1970 și până la plecarea sa în eternitate, George Motoi a fost actor

George Motoi  (22 ianuarie 1936 - 4 martie 2015)

George Motoi (22 ianuarie 1936 – 4 martie 2015)

pe principala scenă românească, TNB, unde a jucat în numeroase piese de teatru și în peste 45 de producții cinematografice. Pentru bogata sa activitate în teatru și film, actorul a fost răsplătit, în timp, cu numeroase premii.

Marcel Dragomir, 70 de ani

Îndrăgitul compozitor și cantautor Marcel Dragomir a murit pe 9 martie. Autor al mai multor șlagăre îndrăgite de public, de-a lungul carierei muzicale, a compus pentru mai mulți artiști, printre care Angela Similea, Mirabela Dauer, Corina Chiriac, Mihaela Runceanu, Aura Urziceanu, Elena Cârstea, Cornel Constantiniu, și a rămas în conștiința iubitorilor muzicii ușoare cu piesele „Un albastru infinit” și „Să mori din dragoste rănită”.

Eusebiu Ștefănescu, 70 de ani

Actorul Eusebiu Ștefănescu a murit pe 15 martie la Spitalul Militar din Capitală, la vârsta de 70 de ani. Născut la 3 mai 1944, artistul a jucat, din 1996, la Teatrul Național „I.L. Caragiale”. A fost profesor universitar doctor și decan al Facultății de Arte din cadrul Universității Hyperion. Pe scena TNB a jucat în numeroase piese făcându-se remarcat și în mai multe filme.

Malvina Urșianu, 88 de ani

În noaptea de 5 spre 6 august a încetat din viață regizoarea și scenarista Malvina Urșianu. Născută la 19 iunie 1927, în localitatea Gușoieni, județul Vâlcea, Malvina Urșianu a realizat filme precum: „Gioconda fără surâs”, ”Serata”, ”Trecătoarele iubiri”, ”Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu”, „Liniștea din adâncuri”, ”Pe malul stâng al Dunării albastre”, „O lumină la etajul zece”, ”Figuranții”, ”Ce lume veselă…” și filmul de televiziune ”Aici nu mai locuiește nimeni”.

În anul 2000, a fost decorată de președintele României, Emil Constantinescu, cu Ordinul Național pentru Merit în Grad de Cavaler, ”pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii”.

Aurel Storin, 78 de ani

Textierul, poetul și scriitorul Aurel Storin, autorul șlagărelor „Lalele, lalele” și „Să mori de dragoste rănită”, s-a stins din viață pe 7 noiembrie. Născut la 12 ianuarie 1937, regretatul comediograf și istoric de teatru a fost vreme de aproape 50 de ani secretar literar al teatrului de revistă. Aurel Storin a scris numeroase comedii de succes, volume memorialistice și biografii ale unor compozitori și oameni de teatru români, dar și texte pentru spectacole de revistă.

A scris texte de muzică ușoară, peste 400, pentru compozitori reputați, unele dintre melodiile compuse pe textele lui având o uriașă popularitate, așa cum este cunoscutul șlagăr Lalele, al lui Temistocle Popa. Aurel Storin a fost și autorul unor volume de versuri.

Antoaneta Ralian, 91 de animari nume

Pe 26 noiembrie a murit traducătoarea Antoaneta Ralian, la vârsta de 91 de ani.Născută în 1924, absolventă a Facultății de Litere din București, Antoaneta Ralian a fost cunoscută drept cel mai productiv și apreciat traducător din engleză din România. A fost redactor de carte la Editura Univers. A semnat peste 120 de traduceri și volume colective, fiind o prezență vie în presa culturală. A primit premii și diplome de excelență din partea Uniunii Scriitorilor din România, a Asociației Scriitorilor din București, a revistei „Observator Cultural” și a Departamentului de Stat al SUA. La Târgul Internațional de Carte Gaudeamus din 2010 a fost înființat Premiul special pentru traduceri care îi poartă numele.

Mircea Anca, 55 de ani

Actorul și regizorul Mircea Anca a murit pe 28 noiembrie, la vârsta de 55 de ani, după o lungă luptă cu o boală necruțătoare. La TNB a interpretat roluri în spectacole regizate de artiști precum Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Alexander Hausvater și Andrei Șerban. Ca regizor a pus în scenă numeroase piese și a jucat în filme precum „Hotel de lux”, de Dan Pița, „Kilometrul 36”, de Anghel Mora, „Maria și marea”, de Mircea Mureșan și „Moromeții”, de Stere Gulea.

Foto: Mari nume ale culturii române care ne-au părăsit în 2015 – facebook, wikipedia

09
/04
/20

CRONICĂ DE CARTE Prin două cărți apărute recent simultan la Editura Tritonic, „Divele lui Stalin. De la idolii de lut la star sistemul sovietic” și „Diva socialistă. Modele feminine în cinematograful est-european”, cercetătoarea Andreea Ionescu-Berechet analizează o idee nouă pentru studiile de cinema din România: conceptul de divă în lumea comunistă.

09
/04
/20

Cărțile sunt deschise tot timpul. E loc în ele pentru toți și e loc în ele de joacă, de plimbare, de explorat. Ne duc, cu viteza gândului, unde nu ne duce nici bicicleta, nici trenul, nici avionul: în lumi care seamănă cu cea în care trăim sau în lumi fantastice, din trecut sau din viitor, într-o aventură a minții care face ca pereții și acoperișurile, și tot ce ne ține pe loc, să dispară.

07
/04
/20

Consiliul Director al Asociației Editorilor din România a luat act, în ședința on-line din 06 aprilie 2020, de anunțul Președintelui României cu privire la prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile, până la jumătatea lunii mai 2020.

03
/04
/20

Despre povești, copilărie, literatură, femei, război, amintiri din kibbutz și alte întâmplări, în 25 de destăinuiri ale scriitorului israelian Amos Oz, consemnate de Shira Hadad în volumul de convorbiri „Din ce este făcut un măr?” (Editura Humanitas Fiction, 2020).

31
/03
/20

Premiile Radio România Cultural, care ar fi trebuit să fie decernate în cadrul unei gale programată inițial să aibă loc pe scena Teatrului Odeon, au fost anunțate, luni, 30 martie 2020, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii GPS Cultural.

30
/03
/20

Ce mai citim în aceste zile? Ziarul Metropolis vă recomandă „Prăbușirea”, de F. Scott Fitzgerald. Publicată de Editura Polirom, în traducerea lui Radu Pavel Gheo, este una dintre cele mai captivante cărți apărute recent în limba română.

26
/03
/20

Cartea “Izgoniții” a fost publicată anul trecut la Polirom. Ea vine după “Sectanții” și “Bandiții”, împreună formând o trilogie a marginalilor unică în literatura română. A scris-o Vasile Ernu.

23
/03
/20

Ne-am întors la o carte clasică – “I.L. Caragiale despre lume, artă și neamul românesc”, antologie de Dan C. Mihăilescu, publicată la Editura Humanitas încă din 1994 (și republicată în 2012). Să vedem, deci, ce mai vedea Nenea al nostru la noi.