Marin Moraru în „Saragosa – 66 de zile”, online la Teatrul Odeon
https://www.ziarulmetropolis.ro/marin-moraru-in-saragosa-66-de-zile-online-la-teatrul-odeon/

Mari spectacole @ODEON, difuzate online săptămânal. Marin Moraru e Pustnicul, Șeicul Masud în „Saragosa – 66 de zile”, regia Alexandru Dabija.

Un articol de Petre Ivan|18 mai 2020

În aceste vremuri pline de încercări, în care lumea se închide, Odeonul rămâne deschis.

Continuă seria Mari Spectacole @ODEON difuzate online săptămânal și teatrul vă oferă joi, 21 mai, de la ora 18:00, „Saragosa – 66 de zile” de Alexandru Dabija, după „Manuscrisul găsit la Saragosa” de Jan Potocki, regia Alexandru Dabija, un spectacol care a debutat întâi pe scena berlineză și abia apoi în România, iar în 2001 a fost nominalizat la Premiile UNITER, la categoria „Cel mai bun spectacol”. Premiera internațională a fost la Hebbel am Ufer, în cadrul Festivalului „Theater der Welt”, Berlin, 24 iunie 1999 (data premierei naționale: 8 octombrie 1999).

La un an de la premiera berlineză, în anul 2000, spectacolul, avându-l pe Marin Moraru în rol principal, se întoarce pe scena germană și este jucat la Hanovra, în cadrul Expoziției Mondiale.

Spectacolul regizat de Alexandru Dabija este o coproducție SMART, dintre Teatrul Odeon și Festivalul „Theater der Welt” Berlin, sub egida THEOREM, program coordonat de „Festival d‘Avignon”.

„Saragosa – 66 de zile” vorbește despre speranță și iluzie. Speranța că lumea nu este o iluzie și iluzia că putem acționa asupra realității, că omul deține puterea asupra lumii și asupra propriului destin.

„Saragosa – 66 de zile”, disponibil online până duminică

Spectacolul va fi transmis prin live streaming pe pagina de Facebook a Teatrului Odeon și pe canalul de YouTube și va fi disponibil online până duminică, 24 mai, ora 24:00. Realizatorii vă roagă să fiți îngăduitori vizavi de calitatea filmării, pentru că înregistrarea a fost realizată pentru arhiva teatrului și nu pentru difuzare.

„Inteligența lui Alexandru Dabija aduce subtil, când molcom, când viguros, când cu «tableaux vivants», când cu scene de commedia dell’arte, un sens ce devine tot mai copleșitor și plăcut, și promițător: este un viitor al speranței în credința care unește și nu în aceea care desparte”

(„Superlativele anului 1999” – Cuvântul)

„Manuscrisul găsit la Saragosa”, scris de Jan Potocki, este construit pe modelul celor „1001 de Nopți”. Căpitan în garda Walona, travesând Franța pentru a ajunge la Regele Spaniei, tânărul Alfons van Worden trăiește, într-o călătorie fără sfârșit, o multitudine de aventuri: servitorii îl lasă singur într-o regiune pustie și sălbatică; găsește un han unde, după miezul nopții, este vizitat de două surori musulmane, care pretind a fi verișoarele sale din partea mamei dar, în final, descoperim că ele sunt demoni. Trezindu-se a doua zi, după o noapte de dragoste, tânărul pornește la drum întâlnind oameni care, într-un fel sau altul, au trăit aceeași experiență extraordinară.

La sfârșitul acestui mileniu problema umanității are un nume: conflictul dintre cele mai importante religii monoteiste: creștinismul, iudaismul și islamismul.

„Scenografii Irina Solomon și Dragoș Buhagiar au imprimat un anume ritm prin alternarea și delimitarea spațiilor, planurilor, a direcțiilor și traseelor personajelor (pe orizontală, verticală, diagonală) […] Costumele devin semn pentru locuri, religii, întâlniri, întâmplări, iar lumina și muzica augmentează iluzia și misterul teatrului […] Un adevărat tur de forță fac actorii trupei lui Dabija, dar cu aceeași voluptate și plăcere, dăruire, însușindu-și în joc ironia, simțul parodic, umorul subtil al regizorului.
Actori importanți întră și ies din cor, susțin atmosfera sau interpretează o partitură de solist, făcând de toate într-o trupă, cu umilința și responsabilitatea artistului.”

(Marina Constantinescu, România Literară)

„Saragosa – 66 de zile”

Dramatizarea și regia: Alexandru Dabija
Costumele: Janine Fashion Design
Decorurile: Irina Solomon şi Dragoș Buhagiar
Aranjamente corale: Gabriel Popescu
Coregrafia: Malou Iosif
Pantomima: Dan Puric
Mișcarea scenică: Ionel Mihăilescu
Scrimă: Szoby Cseh
Măștile de commedia dell’arte: Liviu Bora

Cu: Marin Moraru, Cristian Iacob, Crina Mureşan, Camelia Maxim, Mirela Dumitru, Șerban Ionescu, Constantin Cojocaru, Marius Stănescu, Ioan Batinaş, Mircea Constantinescu, Marian Ghenea, Ionel Mihăilescu, Liviu Timuş, Dan Bădărău, Virginia Rogin, Oana Ştefănescu, Marian Lepădatu, Laurenţiu Lazăr, Dimitrii Bogomaz, Elvira Deatcu, Toader Tomoioaga și Lucian Alexa

Corul, muzica selectată: Ștefan Barbu, Cezar Bălan, Ioana Calomfirescu, Andreea Ciornenchi, Claudia Deleanu, Irina Duță, Raluca Enea, Raluca Ioan, Daniel Jinga, Mihaela Milea, Maria Miron, Camelia Mocanu, Camelia Nistor, Liviu Petu, Nicoleta Radu, Mihnea Stănescu

Dirijor: Gabriel Popescu

Teatrul Odeon este alături de voi în aceste zile delicate, în care vă îndemnăm să aveți grijă unii de ceilalți. #stamacasa

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

22
/01
/24

Un spectacol-coupé, cu o durată de două ore, vă aşteaptă în penultima zi a lunii la Sala Media a TNB, ca să ne amintim de cel mai mare dramaturg al românilor, Ion Luca Caragiale, născut pe 30 ianuarie 1852: Caragiale altfel & Moftul român.