Marsilia, capitală culturală europeană în 2013, vrea să părăsească rubrica „fapt divers”
https://www.ziarulmetropolis.ro/marsilia-capitala-culturala-europeana-in-2013-vrea-sa-paraseasca-rubrica-fapt-divers/

Marsilia devine capitală culturală europeană sâmbătă, prima zi dintr-un calendar 2013 bogat în evenimente, cu ajutorul cărora marea metropolă din sudul Franţei speră să îşi creeze o nouă imagine şi să părăsească în sfârşit rubrica „fapt divers” în care a apărut în mod constant în ultimii ani. Artă contemporană în spaţii publice, circ, spectacole pirotehnice, […]

Un articol de Andrada Văsii|11 ianuarie 2013

Marsilia devine capitală culturală europeană sâmbătă, prima zi dintr-un calendar 2013 bogat în evenimente, cu ajutorul cărora marea metropolă din sudul Franţei speră să îşi creeze o nouă imagine şi să părăsească în sfârşit rubrica „fapt divers” în care a apărut în mod constant în ultimii ani.

Artă contemporană în spaţii publice, circ, spectacole pirotehnice, expoziţii Rodin, retrospectivă majoră despre modernismul din pictură – sunt doar câteva dintre evenimentele ce vor fi organizate la Marsilia şi în întreaga Provence, în care tematica mediteraneană va fi axul central, informează AFP.

Sâmbătă, locuitorii din Marsilia sunt invitaţi să deschidă ei înşişi festivităţile: printr-o paradă de lumini în cartierul nordic al oraşului, apoi printr-o „mare adunare” în centrul oraşului, urmate de un mare foc de artificii. Organizatorii mizează pe participarea a circa 300.000 de persoane.

Începând de vineri, locuitorii din Marsilia vor avea ocazia de a descoperi un Vieux-Pont înfrumuseţat, muzee renovate şi alte obiective construite special pentru acest eveniment.

Pentru ei, „Marseille Provence 2013” este deja un catalizator de proiecte, cu peste 660 de milioane de euro investite în 20 de şantiere culturale.

Sâmbătă, preşedintele francez, François Hollande, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, vor pune ultima piatră la temelia viitorului Muzeu al civilizaţiei Europei şi al Mediteranei (MUCEUM), care va fi inaugurat în iunie, în apropiere de port, cu deschidere spre mare.

„Marsilia are nevoie de ceva romanesc, să iasă din sfera acelor lucruri urâte care s-au povestit despre ea în ultima vreme”, a spus Fanny Broyelle, şef al acestui proiect.

Afectată de şomaj (12%) şi de dificultăţi sociale, Marsilia a apărut cu regularitate în ultimele luni în mass-media din cauza numeroaselor reglări de conturi, asociate traficului de droguri, care au zguduit oraşul. Acest fapt a determinat Guvernul francez să anunţe la începutul lunii septembrie 2012 un plan de acţiune împotriva criminalităţii şi a economiei subterane care au afectat anumite cartiere.

Camera de comerţ din Marsilia mizează pe încasări directe de 1 miliard de euro – fără să poată însă să estimeze numărul locurilor de muncă ce vor fi create. Municipalitatea speră să aibă 2-3 milioane de vizitatori extraregionali suplimentari şi o creştere cu 20% a locurilor de muncă din domeniul turistic.

Pentru moment, rezervările hoteliere nu se ridică la nivelul aşteptărilor, întrucât gradul de ocupare era, sâmbătă, de doar 25%.

Jean-Luc Gosse, preşedintele unei asociaţii de comercianţi din Marsilia, consideră că „trebuie ca tot mai mulţi turişti să iasă de pe cărările deja bătute”. „Depinde doar de noi să creăm evenimente, să prezentăm lumii întregi modul în care arată viaţa locuitorilor din Provence. Aici nu trăiesc doar răufăcători!”, a mai spus acesta.

Sociologul Jean Viard, care afirmă că toţi locuitorii din Marsilia s-au implicat în acest proiect, într-un elan de mândrie, consideră că pariul a fost deja câştigat: „Important a fost să câştigăm (în 2008) titlul de capitală culturală europeană. Marsilia se afla în căutarea unei recunoaşteri internaţionale”.

Marsilia speră să urmeze exemplul dat de Lille, un oraş din nordul Franţei, care a beneficiat de pe urma efervescenţei din 2004, generând numeroase manifestări şi edificii culturale într-o metropolă devenită dintr-odată atractivă şi cu o imagine îmbunătăţită.

Însă principala reuşită a oraşului Lille din 2004 a fost „aceea că a redat o adevărată mândrie locuitorilor, care şi-au dat seama că trăiesc într-o regiune a culturii”, a declarat primarul localităţii, Martine Aubry.

Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu, printre care şi Sibiu, în 2007. Din anul 2000, acest titlu poate fi împărţit între două oraşe.

În 2013, cea de-a doua capitală europeană culturală este oraşul Kosice din Slovacia. Festivităţile de inaugurare a acestui eveniment sunt prevăzute pentru 19 şi 20 ianuarie.

Umea, un mic oraş universitar din nordul îndepărtat al Suediei, a fost desemnat capitală culturală europeană a anului 2014, devenind astfel cea mai nordică localitate europeană care obţine acest titlu, pe care îl va împărţi cu Riga.

 

 

Sursa: Mediafax

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

22
/01
/24

Un spectacol-coupé, cu o durată de două ore, vă aşteaptă în penultima zi a lunii la Sala Media a TNB, ca să ne amintim de cel mai mare dramaturg al românilor, Ion Luca Caragiale, născut pe 30 ianuarie 1852: Caragiale altfel & Moftul român.

19
/01
/24

Acum un an, George Banu mai avea de trăit doar două zile. A murit pe 21 ianuarie 2023, la Paris, iar dispariția lui a însemnat sfârșitul unei lumi. O lume nu așa „perfectă” cum se dorește cea pe care o trăim, dar o lume frumoasă, în care se respira la alte înălțimi.

19
/01
/24

Warner TV dedică duminicile lunii februarie filmelor de basm, povești fantastice live action și animate, ecranizări și narațiuni originale lansate pe parcursul ultimelor nouă decenii.

19
/01
/24

Producția este adaptarea live-action a îndrăgitului serial de animație și urmărește aventurile lui Aang, tânărul avatar, în încercarea de a stăpâni cele patru elemente (Apă, Pământ, Foc, Aer), pentru a reinstaura echilibrul într-o lume amenințată de înfricoșătoarea Națiune a Focului. Serialul va avea premiera globală pe 22 februarie 2024, doar pe Netflix.

19
/01
/24

Teatrul Bulandra prezintă sâmbătă, 20 ianuarie, de la ora 19:00, la Sala Toma Caragiu, premiera spectacolului Oedip de Robert Icke, după Sofocle, traducere Irina Velcescu, în regia lui Andrei Șerban, regizor asociat Dana Dima și scenografia Carmencita Brojboiu.

18
/01
/24

Teatrul azi lasă în urmă anul 2023 cu numărul dublu 11-12, care are în centrul atenţiei cea de-a 33-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru – FNT2023. Eveniment de amploare, ce a pus viaţa teatrală românească într-o lumină nouă sub tema „Laboratoarele sensibilului”, a reprezentat subiectul la care au fost invitați să reflecteze specialiști și jurnaliști din domeniu.