Martha Bibescu și Ian McEwan în Biblioteca Polirom
https://www.ziarulmetropolis.ro/martha-bibescu-si-ian-mcewan-in-biblioteca-polirom/

Martha Bibescu cu ,,Catherine-Paris”, una dintre cele mai importante figuri ale perioadei interbelice româneşti, şi ,,Visătorul” de Ian McEwan, sunt cele mai recente apariţii din colecţia de traduceri a Editurii Polirom.

Un articol de Andrada Văsii|12 septembrie 2013

Martha Bibescu cu romanul ,,Catherine-Paris”, una dintre cele mai importante figuri ale perioadei interbelice româneşti, și ,,Visătorul” de Ian McEwan, unul dintre cei mai faimoşi scriitori britanici contemporani, sunt cele mai recente apariţii din colecţia de traduceri a Editurii Polirom.

În colecția coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, Biblioteca Polirom – seriile Esenţial, Actual şi Junior, au mai apărut ,,Tatăl celuilalt copil” de Parinoush Saniee, autoarea bestsellerului ,,Cel care mă aşteaptă”, cea mai vândută carte a tuturor timpurilor în Iran, şi ,,Piazza Bucarest” de Jens Christian Grøndahl, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori contemporani europeni.

,,Catherine-Paris” de Martha Bibescu, traducere din limba franceză şi note de Magda Răduţă, proză cu foarte puternice note autobiografice, e povestea nostalgică a mult visatei „Internaţionale a principilor“, al cărei sfârşit Martha Bibescu va trăi să îl vadă, după 1945, când va părăsi pentru totdeauna palatul de la Mogoşoaia şi ţara.

Martha Bibescu creionează o copilărie

Catherine-Paris e o prințesă adevărată. Știe doar din poveștile bunicii că țara ei se află undeva departe, unde se vorbește altă limbă și unde sunt ținuturi mlăștinoase pe malul unui râu numit Prut, și că strămoșii ei sunt nobili, iar rudele ei, capete încoronate.

Martha Bibescu

Martha Bibescu cu romanul ,,Catherine-Paris” face parte din cele mai recente apariţii din colecţia de traduceri a Editurii Polirom.

Catherine e o prințesă adevarată care locuiește în orașul căruia îi poartă numele, pe o straduță de lânga Matignon, cu bunica, bucatareasa și camerista. E o fetiță cuminte, care ia lecții de latină și se plimbă ore întregi prin Tuileries.

,,Visătorul” de Ian McEwan, traducere din limba engleză şi note de Dana Crăciun, cuprinde şapte poveşti legate între ele, în care Peter Fortune îşi aminteşte diferite întâmplări din timpul copilăriei sale ciudate.

Visatorul

,,Visătorul” de Ian McEwan face parte din cele mai recente apariţii din colecţia de traduceri a Editurii Polirom.

 

Trăind la graniţa dintre vis şi realitate, el trece prin aventuri fantastice, trăieşte în trupul bătrânei sale pisici şi al unui copil răutăcios, se luptă cu o păpuşă rea care s-a trezit la viaţă şi caută răzbunare, găseşte într-un sertar plin cu fleacuri o cremă care face oamenii să dispară etc. În cele din urmă se trezeşte, copil de unsprezece ani fiind, în trupul unui adult şi începe cea mai mare aventură a vieţii sale: se îndrăgosteşte.

Povestea unui tată și amintirile unui drum

,,Tatăl celuilalt copil”, al autoarei iraniene Parinoush Saniee, traducere din limba persană de Cristina Ciovârnache, reaminteşte un lucru fără de care orice efort, oricât de bine intenţionat, e în van: să te arăţi preocupat nu înseamnă să fii mâhnit ori să descoperi lipsuri şi ciudăţenii pe care să vrei cu orice preţ să le repari, ci să arăţi încredere şi să te porţi cu înţelegere. Cu iubire. Ceva atât de simplu şi atît de fragil.

Tatl celuilalt copil

,,Tatăl celuilalt copil”, al autoarei iraniene Parinoush Saniee, face parte din cele mai recente apariții din colecția de traduceri a Editurii Polirom.

,,Piazza Bucarest”, romanul scriitorului danez Jens Christian Grøndahl, traducere de Carmen Vioreanu,  îşi poartă istoriile printr-o lume nostalgică, cu rădăcini cosmopolite (New York, Copenhaga, Bucureşti, Roma), amintiri răscolitoare şi vieţi dezrădăcinate. De la un personaj la altul, Grøndahl pune în pagină neliniştile unei epoci trecute: reflecţii asupra exilului, asupra capcanelor libertăţii şi asupra fragilităţii literaturii, a cărţii.

Info:

În pregătire: M.L. Stedman, ,,Lumina dintre oceane” și Yasmina Reeza, ,,Fericiţi cei fericiţi”

Foto credit: Polirom

31
/07
/15

Festivalul Dilema veche se întoarce la Alba Iulia, între 21 şi 23 august 2015, cu – anunţă organizatorii - nouă ordine de zi care răsuceşte minţile: Pleşu, Liiceanu, Patapievici, folk, jazz şi alte fineţuri muzicale, politică europeană şi idei, scriitori şi filme documentare şi, mai ales, bună dispoziție şi umor dublu rafinat. Aceasta e situaţiunea.

30
/07
/15

Teatrul Pygmalion din Viena prezintă spectacolul-lectură Insula (Die Insel), de Gellu Naum, vineri, 31 iulie, de la ora 20.00. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului, prozatorului şi eseistului român. Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

29
/07
/15

„Creştinismul e dogmă, e mistică, e morală, e de toate, dar e în mod special un mod de a trăi şi o soluţie şi e reţeta de fericire.” Spunea Nicolae Steinhardt, unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai secolului trecut. S-a născut pe 29 iulie 1912.

24
/07
/15

Recitesc “Sonata Kreutzer”. E o capodoperă, scurtă, dar capodoperă. Găsesc concluziile marelui rus false, dar premisele adevărate. Demonstrația – însă – strict textual, demonstrația că viața bărbatului cu femeia pe pământ e sortită unui lung șir de chinuri care pot decurge, lesne, în crimă, demonstrația e superbă.

22
/07
/15

Abia acum am ajuns – la doi ani de când a fost publicată – să citesc “Sărbătoarea neînsemnătății”, de Milan Kundera. Sunt un kunderian rezonabil. Iubesc literatura care a plecat din Cehia pentru a ajunge în inima lucrurilor.

20
/07
/15

Duc în chestiunea bibliografiei generale povara unor lipsuri enorme. Toate aceste lipsuri enorme sunt, în același timp, o discretă dovadă de înțelepciune. Am amânat ani de zile întâlniri cu anume scriitori. Cred că în literatură, la fel ca în dragoste, întâlnirile cuvenite tot se vor întâmpla.

17
/07
/15

„Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru întreaga societatea românească. În volumul Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, apărut la Editura Polirom, disponibil în librării din această săptămînă, renumitul psiholog Daniel David ne oferă, într-o manieră analitică riguroasă şi complexă, răspunsuri bine documentate.

15
/07
/15

„Povestirile lui Salamov reprezintă o lectură esenţială pentru acei cititori interesaţi de experienţa Gulagului; ele vin din familia prozei lui Soljenitin, cu stilul şi filosofia ei izbitoare.” (The Telegraph). Editura Polirom a publicat de curând cel de-al doilea volum al uneia dintre cele mai tulburatoare capodopere ale secolului XX: Povestiri din Kolima, de Varlam Salamov.

14
/07
/15

Am primit o frumoasă invitaţie: joi, 16 iulie, de la ora 19.00, într-o companie selectă, ar trebui să iau şi eu cuvântul despre cartea „Tangou pentru Lisandra” scrisă de Hélène Grémillon. Ştiu, ştiu, vă întrebaţi ce mă recomandă. Nu vă ascund şi că eu mi-am pus această întrebare şi că încă n-am găsit răspunsul.

13
/07
/15

Cartea aleasă pentru a treia întâlnire a clubului de lectură Pop-up Stories este Cum să uiți o femeie, de Dan Lungu, iar invitații care vor vorbi pornind de la aceqasta sunt jurnaliștii Laura Ștefănuț și Andrei Crăciun. Pop-up Stories Club are loc sâmbătă, 1 august, de la 17:00, în mansarda Lente din str Arcului nr 8, București. Intrarea e 20 lei, dar gratuită pentru studenți/elevi.