Matei Arvunescu: Aș vrea ca această breaslă să fie ceva mai unită
https://www.ziarulmetropolis.ro/matei-arvunescu-as-vrea-ca-aceasta-breasla-sa-fie-ceva-mai-unita/

Teatrul Metropolis, condus de George Ivaşcu, propune, la zece ani de la înfiinţare, un spectacol aniversar, în care vor juca zece actori de până în 30 de ani, selectaţi de maeştri ai scenei româneşti de astăzi în cadrul Galei Metropolis 10 ani, eveniment care a avut loc pe 14 decembrie 2016.

Un articol de Monica Andronescu|6 martie 2017

Printre cei zece actori tineri din distribuția spectacolului aniversar, scris și regizat de Lia Bugnar, îl regăsim pe Matei Arvunescu. Cine este actorul de 23 de ani, născută la București, și ce își propune cu acest rol?

Ce așteptări ai de la acest spectacol?

Sper să îl jucăm cât mai des, la potențialul lui maxim.

Cum crezi că îți va influența această selecție cariera?

Cred că orice întâlnire a unui actor tânăr cu un proiect nou, care presupune și o echipa nouă, este de bun augur. Fiind foarte mulți absolvenți de teatru în fiecare an, orice pas, orice sanșă de a fi remarcat contează pentru cariera noastră. Sper să fac o treabă bună în acest proiect și să demonstrez că îmi merit locul aici.

Te așteptai să fii dintre cei aleși? De ce?

Concurența a fost foarte mare, eu fiind proaspăt absolvent mă așteptam mai puțin să fiu ales, dar m-am simțit foarte bine în ziua audiției și am plecat de acolo optimist, cu gândul că am făcut bine.

Cum ți se pare faptul că ai fost preferat de actorul care te-a ales?

Îl admir foarte mult pe George Costin. Mă simt norocos că am avut ocazia să îl văd lucrând îndeaproape și sincer m-a emoționat profund faptul că m-a ales el. La Gala Aniversară a spus niște lucruri foarte frumoase despre mine și când a venit rândul meu să vorbesc, nu am fost în stare să spun mai mult decât „mulțumesc”. Faptul că m-a ales tocmai el, mă responsabilizează și, evident, îmi doresc să nu îl dezamăgesc.

Cum decurg repetițiile?

Groaznic. Este oribil. Îmi blestem zilele.

Glumesc, evident… Repetițiile merg înspre spectacolul pe care ni-l dorim cu toții, fiecare încearcă să dea tot ce are mai bun. Nu am lipsit până acum la niciuna, așa că dacă nu mi-ar plăcea ar însemna că sunt masochist.

Cum vezi această inițiativă a Teatrului Metropolis, odată început lucrul?

Sper să fie contagioasă și să se ia și la alte teatre.

Cum ți s-a schimbat programul și ce îți place cel mai mult?

Noi repetăm dimineața, iar pentru mine asta înseamnă o zi începută bine.

Despre tine:

ID: Nume, data și locul nașterii, studii, câteva roluri importante de până acum.

Arvunescu Matei-George, 3.10.1994, București. U.N.A.T.C. 2013-2016. Pavel din „Dragă Elena Sergheevna”, Salieri din „Amadeus”, Fundulea din „Visul unei nopți de vară”

Teatru. De ce ai ales teatrul? Cum e să fii un actor tânăr în România zilelor noastre? De ce e bine, de ce e rău?

Am ales teatrul pentru că am crescut într-unul. Și încă unul foarte bun (Teatrul Odeon). Cred că marele meu noroc este că tatăl meu este actor și că am avut șansa să observ de mic copil anumite lucruri. Cred că e și bine, și rău, în momentul de față, să fii actor în Romania. Încă nu pot să fiu foarte decis în privința asta. Caut să găsesc lucrurile care sunt bune în spectacolele din care fac parte. Încerc să ignor părțile rele, deși nu reușesc mereu. Mai lucrez la capitolul ăsta.

Schimbare. Ce îți dorești tu să schimbi în teatru, ce ți-ai dori să schimbe sistemul?

Multe din problemele noastre se pot datora numărului mare de oameni care se luptă pentru extrem de puține locuri. Eu aș vrea ca această breaslă să fie ceva mai unită. Poate asta ar rezolva câte ceva.

Puncte forte. Care consideri că sunt punctele tale forte în viața de actor?

Profesionalismul. Ăsta e marele nostru minus față de celelalte generații. Am avut ocazia să lucrez cu niște actori mai experimentați și cred că ar trebui să „furăm” asta de la ei. Cred că sunt și foarte generos pe scenă cu colegii mei. Cel puțin așa mi s-a spus.

Cotidian. Cum trăiești în viața de zi cu zi?

În perioada asta am 2 repetiții pe zi și câteodată și spectacol seara. Simt că mă aflu într-un moment bun și încerc să profit la maximum de el.

Recomandări culturale. Scriitori (sau dramaturgi) care îți plac / cărțile pe care le citești acum, regizori care îți plac / filme recomandate de tine, muzica pe care o asculți de obicei.

-autori: Ernest Hemingway, Gabriel Garcia Marquez, Mario Vargas Llosa, Dostoievski.

-filme: La strada, Călăuza, Closer, Into the wild, Iron Man (1, 2, 3)

-regizori: Victor Ioan Frunză, Alexandru Dabija, Andriy Zholdak

-muzică: Eddie Vedder, Gregory Alan Isakov, Rene Aubry, Bianca Oprea

08
/11
/20

„Înainte de orice vilegiatură și sportivitate, bucureștenii vor câștiga să vadă Bucureștii, care în fiece răspântie sunt alții și la fiece zece metri păstrează pentru călător o surpriză o bijuterie și o recompensă”. Așa scria Tudor Arghezi în „Cu bastonul prin București”.

24
/09
/20

Fundația Calea Victoriei aduce o mulțime de noutăți în programul de cursuri online al lunii octombrie, ca să te bucuri de seri reușite și energizante. Istorie și artă urbană, dicție și cetăți medievale, negociere și literatură sau comedie sunt doar câteva posibilități.

18
/09
/20

Nu e un admirator al comunicării intense din vremea noastră, care culminează cu incomunicarea și explică dezamăgit că în era corectitudinii politice, pentru că suntem atacați, orice am spune, sfârșim prin a nu mai spune nimic. Jeremy Irons s-a născut pe 19 septembrie 1948.

06
/09
/20

Pe rafturile lor găsim mai mereu câte o tentație. Fizice sau online, librăriile ne tentează cu ceva tot timpul. Deși 2020 nu este un an ca oricare altul, criza sanitară provocând schimbări în viața noastră cotidiană, editurile din România tot au reușit să le ofere cititorilor cărți care merită toată atenția.

30
/08
/20

Dacă întrebi pe cineva pe stradă, în mijlocul Bucureștiului, nu a auzit nimeni de ea, chiar dacă stă la câteva minute distanță. Pe stradă, nimic nu îi semnalează prezența până nu ajungi în dreptul numărului 22, unde nimic nu s-a schimbat de mult.

16
/08
/20

De la Rafael la Picasso, istoria artei este și istoria tablourilor dispărute, din întâmplare sau în urma unui plan bine pus la punct. Muzeele pe care le vizităm astăzi ar fi putut fi mai bogate, fără îndoială. Dar tablourile, ca și cărțile, au viața lor secretă și uneori se fac nevăzute, fără să se mai arate.

05
/08
/20

Între 31 iulie și 2 august, NO.MAD Talks a organizat în satul Ciocanu din județul Argeș primul eveniment offline de după ieșirea din starea de urgență – NO.MAD Outdoor Camp, o tabără de trei zile dedicată atât freelancerilor, cât și antreprenorilor, soloprenorilor și, în general, celor care își doresc să fie creativi și eficienți.

31
/07
/20

În seara de 4 august 1984, Richard Burton s-a dus la culcare pentru ultima dată. Nu s-a mai trezit niciodată. Cauza morții: hemoragie cerebrală. Peste câteva zile a fost înmormântat în cimitirul din Celigny (Geneva), îmbrăcat în costum roșu galez și împreună cu un volum de poezie de Dylan Thomas.