Matei Visniec, în dialog cu cititorii, la Humanitas Cişmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/matei-visniec-in-dialog-cu-cititorii-la-humanitas-cismigiu/

Luni, 9 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bulevardul Elisabeta nr. 38, Bucureşti), Matei Vişniec va răspunde întrebărilor cititorilor, bloggerilor şi presei pornind de la volumul „Negustorul de începuturi de roman”, apărut la Editura Cartea Românească şi cîştigător al Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013, acordat de compania Philip Morris Trading.

Un articol de Petre Ivan|6 februarie 2015

Matei Visniec, în dialog cu cititorii / Invitaţi speciali: Sorana Mantho, Corporate Affairs Director România și Bulgaria, Philip Morris şi criticii literari Alex. Ştefănescu, Tudorel Urian şi Daniel Cristea-Enache.

În deschiderea acestui eveniment, Sorana Mantho va înmîna Premiul literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013, scriitorului Matei Vişniec.

Este o mare bucurie să putem să-i înmînăm personal scriitorului Matei Vișniec marele premiu Augustin Frățilă pentru cel mai bun roman al anului, chiar în cadrul unei întîlniri directe cu cititorii săi. – Sorana Mantho, Corporate Affairs Director România și Bulgaria, Philip Morris.

Între 7 și 14 februarie, vă invităm la o serie de evenimente culturale la care domnul Matei Vișniec și-a anunțat prezența:

Sîmbătă, 7 februarie 2015

Ora 19.00 – piesa de teatru – „Imaginează-ți că ești Dumnezeu” de Matei Visniec

Regizor Cristian Bajora (Teatrul În Culise, Str. Hristo Botev nr. 25)

Miercuri, 11 februarie 2015

Ora 19.00 – Cafeneaua Critică cu Ion Bogdan Lefter (Club A)

Joi, 12 februarie 2015

Ora 19.30 – piesă de teatru – „Cabaretul cuvintelor” de Matei Visniec

RegizorAlexandru Nagy (Teatrul Mignon, Str. Hristo Botev nr. 1)

Vineri, 13 februarie 2015

Ora 20.00 – piesă de teatru – „Omul pubelă” de Matei Visniec

RegizorAlexandru Nagy (Spaţiul Performativ 8PT, Strada Colţei nr. 23)

Despre carte:

Să nu fiţi uimiţi dacă într-o bună zi librăriile nu vor mai vinde romane, ci computere concepute să scrie romane, în funcţie de fantasmele dumneavoastră secrete. Absolut nimeni nu va mai fi interesat de cărţile altuia, ne vom citi propriile noastre romane, comandate dispozitivelor personale de scris autoficţiune.

Toţi vom fi scriitori. Talentul nu va mai fi un privilegiu. Iar cei mai vanitoşi sau mai frustraţi dintre noi vor încerca, poate, să angajeze şi cîte o fiinţă matei visniecumană căreia să-i ceară să citească romanele scrise în numele nostru de către softuri sofisticate.

Aceşti „cititori de profesie” – ei înşişi scriitori, la rîndul lor – vor fi atît de rari, încît vor cere să fie plătiţi foarte scump, iar uneori, chiar cu preţul vieţii.

Despre autor:

Matei Vişniec s a remarcat în anii ’80 ca poet, apoi ca dramaturg ale cărui piese, cu largă circulaţie în mediul literar, sînt interzise pe scenele profesioniste. În 1987 părăseşte România şi se stabileşte în Franţa, unde lucrează pentru Radio France Internationale.

Piesele sale în limba franceză apar la Actes Sud Papier, L’Harmattan, Lansman, Crater, L’Espace d’un instant. Numele său figurează pe afişe teatrale în peste 30 de ţări.

În ultimii ani, Matei Vişniec s-a remarcat şi ca romancier.

Romanul Negustorul de începuturi de roman a fost distins cu Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi şi Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte apărută în 2013, în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT Iaşi, 2014), şi a fost nominalizat la Premiile revistei Observator cultural.

Romanele cîştigătoare ale Premiului literar „Augustin Frăţilă”, acordat de compania Philip Morris Trading sînt:

„Cronicile genocidului”, de Radu Aldulescu – romanul anului 2012

„Matei Brunul”, de Lucian Dan Teodorovici – romanul anului 2011

Foto: Matei Visniec, Negustorul de începuturi – facebook.com/premiulaugustinfratila

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.