Matei Vișniec între „Angajare de clovn” și Festivalul de la Avignon
https://www.ziarulmetropolis.ro/matei-visniec-intre-angajare-de-clovn-si-festivalul-de-la-avignon/

Spectacolul „Angajare de clovn” de Matei Vişniec, în regia şi conceptul scenic semnate de Ion Caramitru, va avea premiera pe 8 ianuarie, la ora 19.30, la Sala Studio a Teatrului Naţional din Bucureşti, în prezenţa dramaturgului.

Un articol de Liliana Matei|5 ianuarie 2017

În aceeaşi zi Matei Vişniec va fi şi invitatul Conferinţelor Teatrului Naţional. Cu aceasta ocazie, de la ora 11.00, la Sala Mică, binecunoscutul scriitor român, care este de mai mulţi ani o voce familiară în spaţiul cultural francez, va vorbi despre „Festivalul de la Avignon, capitala mondială a teatrului”. „Festivalul de la Avignon este cel mai important din Franţa şi unul dintre cele mai mari din lume. Din 1947 încoace, a devenit o veritabilă legendă culturală internaţională, inspirând numeroase alte oraşe. În fiecare lună iulie, în oraşul Papilor de pe malul Ronului se produce un fel de vast pelerinaj cultural, teatrul fiind prima dimensiune a sa, dar nu singura”, spune Matei Vișniec. „Acest festival este şi un fenomen social-politic (întrucât se transformă într-un forum de dezbateri), şi unul turistic, şi unul economic, precum şi o veritabilă piaţă de spectacole. Din 1990 încoace, n-am lipsit în niciun an de la Avignon (unde am avut, de asemenea, piese jucate în mod sistematic în secţiunea sa neoficială, OFF). Am fost, oarecum fără să vreau, martorul unei evoluţii, a unei creşteri exponenţiale a festivalului, întrucât astăzi, pe afişele sale, figurează în jur de 40 de spectacole în IN şi peste 1300 în OFF. Acest festival este o fascinantă aventură culturală şi umană, pusă deseori sub semnul avangardei şi al provocării, care merită povestită”.

În aceeași seara, este programată premiera spectacolului „Angajare de clovn” despre care dramaturgul declara: „Angajare de clovn este o piesă care m-a însoţit ca o stea bună în momentul când am traversat Europa de la Est la Vest, când am trecut dintr-un spaţiu cultural în altul, de la o limbă la alta, în căutarea unei noi identităţi. Am scris această piesă prin 1986, când eram deja obosit de literatura cu „cheie”, chiar şi de „rezistenţa prin cultură”, a declarat dramaturgul.

A scris-o cu gândul la clovnii lui Fellini, propunându-şi să treacă din lumea metaforelor şi a aluziilor – atât de uzitate în acea vreme – la o poveste realistă, inspirată de o lume la fel de tristă, în care steaua, oricât de norocos ai fi, apune mult prea devreme, lăsând loc amintirilor, ca principală resursă de supravieţuire.

Aleasă în 1991 drept cea mai bună piesă a anului, la concursul UNITER, „Angajare de clovn” a devenit una din cele mai jucate piese contemporane şi nu doar pe scenele noastre. „Această piesă mi-a purtat noroc – povesteşte autorul. După ce am tradus-o în franceză, ea şi-a găsit imediat un ecou în Franţa şi în alte multe ţări, a fost unul din marile mele succese la Avignon dar şi în Germania, Italia, Statele Unite, Brazilia, Rusia, Turcia, Polonia…”.

Actuala montare de la Naţionalul bucureştean aduce în lumina reflectoarelor o nouă viziune asupra textului, într-o geometrie variabilă, a Sălii Studio. Din distribuție fac parte Petre Ancuţa, Emilian Mârnea şi Florin Călbăjos – distribuiţi într-o ipostază foarte apreciată în lumea circului, aceea de clovn muzical. Trei dintre cei mai tineri actori ai trupei TNB interpretează rolurile celor trei clovni bătrâni.

„Cu „Angajare de clovn”,  teatrul şi circul pot fi văzute pentru prima dată împreună în „arena” redescoperită a Sălii Studio, într-o poveste tragicomică, cu tineri cărunţi şi bătrâni care ies din scenă mai tineri de cum au intrat, cu pitici şi uriaşi şi câini de circ, jonglerie, actorie-magie-măiestrie, revelaţii peste revelaţii, dar mai ales cu sonorităţi capabile să domolească gerul unor seri aspre de iarnă”, se arată într-un comunicat de presă.

„Îmi place să fiu provocat și m-am autoprovocat să conduc această aventură artistică, împreună cu acești foarte talentați și tineri actori”, mărturiseşte Ion Caramitru, invitându-vă să le fiţi complici într-o întâmplare nemaipomenită, o joacă de-a viaţa şi de-a moartea în care nimic nu este ce pare a fi, animată de personaje fantastice, de amintiri colosale şi acrobaţii sufleteşti de risc înalt.

15
/07
/14

Andreea Bibiri spune că în teatru nu există democrație. Mărturisește că regizorul care a influențat-o cel mai mult a fost Liviu Ciulei și vorbește despre prima ei colaborare cu actorul Marius Manole, într-un spectacol „un pic cam personal“, „Cremă de zahăr ars. Astăzi îi spunem dragoste“.

15
/07
/14

Pentru prima dată în Festivalul Naţional de Teatru, musicalul a atras la preselecţia organizată de UNITER împreună cu dansatorul şi coregraful Răzvan Mazilu aproape 100 de tineri aspiranţi.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

15
/07
/14

INTERVIU. Aflat la prima ediţie, festivalul Ceau, Cinema! (17-20 iulie) îşi propune să apropie publicul de filmul european, într-o oraş fără nici un cinematograf de stat funcţional, dar cu ambiţii de capitală culturală: Timişoara. Pentru a afla ce înseamnă un astfel de eveniment, am stat de vorbă cu iniţiatorul şi organizatorul principal: copywriterul şi criticul de film Lucian Mircu.

14
/07
/14

Ajunsă la cea de-a treia ediție, Caravana Metropolis – ‘Cinema în aer liber’, cel mai mare festival nomad de film din ţară, revine în Piața Mică din Sibiu, al șaptelea oraş de pe itinerariul din acest an, unde va rămâne între 15 - 20 iulie. 

13
/07
/14

MEMORIA CULTURALĂ Geniul uriaşei actriţe Maria Ventura a dus gloria românească în lume. Ea a construit un teatru în România şi a întemeiat o şcoală de teatru în Franţa; a trăit în preajma faimoasei Sarah Bernhardt și a murit acum 60 de ani.

12
/07
/14

George Calboreanu este actorul care a rămas în memoria oamenilor de teatru prin interpretări memorabile, în roluri de tragedie şi dramă: Hamlet, dar mai ales Ştefan cel Mare. Eroul lui Delavrancea întruchipat de Calboreanu nu răspundea prin violenţă şi furie, ci prin curaj şi generozitate.