Matei Visniec: Limba română merită protejată şi apărată mai mult
https://www.ziarulmetropolis.ro/matei-visniec-limba-romana-merita-protejata-si-aparata-mai-mult/

Matei Vişniec s-a întâlnit cu cititorii, luni, la librăria Humanitas de la Cişmigiu, unde a declarat că, dacă ar fi preşedinte pentru o zi, ar da o lege „pentru apărarea limbii române”, care este „maltratată, în primul rând, de oamenii politici”, ce pot avea o influenţă mare asupra tinerilor români.

Un articol de Petre Ivan|10 februarie 2015

Scriitorul Matei Visniec, care a câştigat ediţia din 2014 a premiului literar „Augustin Frăţilă”, în valoare de 10.000 de euro, va participa la o serie de evenimente culturale care vor avea loc în Bucureşti, până pe 14 februarie.

Luni, la librăria Humanitas de la Cişmigiu din Bucureşti, Matei Vişniec s-a întâlnit cu cititorii, cărora le-a răspuns la întrebări, pornind de la volumul „Negustorul de începuturi de roman”, apărut la editura Cartea Românească şi câştigător al premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013.

De asemenea, Matei Vişniec le-a spus celor prezenţi că încă se gândeşte ce va face cu banii oferiţi odată cu premiul „Augustin Frăţilă”, dar că vrea „să-i risipească cultural”, gândindu-se de fiecare dată la fostul său prieten Augustin Frăţilă.

Vişniec a menţionat că, deşi vine în România foarte des şi vorbeşte româneşte în fiecare zi la Radio France International (RFI), pentru că nu locuieşte în ţara noastră, „nu cunoaşte jocurile”.

Uneori, aş spune că până şi limba de astăzi îmi este străină. Dacă eu aş fi preşedinte o zi, aş da o lege pentru apărarea limbii române, care mi se pare maltratată, nu de scriitori, deşi există o generaţie care o maltratează destul de tare cu vulgarităţi inutile, mi se pare că este maltratată, în primul rând, de oamenii politici şi de cei care se adresează sau care vorbesc tot timpul, toată ziua, la radio şi la televiziune. O limbă neglijată, o limbă maltratată. O limbă în care împrumutăm neologisme inutile uneori. Prescurtăm. Această limmatei visniecbă cred că merită protejată puţin mai mult şi cred că cel mai mare deserviciu pe care îl fac limbii sunt aceşti oameni, în special oamenii politici, care se vor un model, şi care vorbesc cum nu trebuie, iar tinerii cred că e bine şi că pot să-şi permită şi ei aceeaşi naturaleţe.  – Matei Vişniec

De asemenea, acesta a precizat că, pentru că are o clasă politică coruptă, România „produce” mai mulţi tineri talentaţi decât în alte părţi ale lumii.

„Aş spune că această Românie, tocmai pentru că are o clasă politică coruptă şi care o deserveşte, produce, dintr-un fel de autoapărare, mai mulţi tineri talentaţi decât în alte părţi. Funcţionează ca un corp care trebuie să se apere şi, întrucât este compromis la vârf, încearcă, prin rădăcini, să producă mai multă frumuseţe, mai multă energie, mai mult talent. Cam aşa am impresia că este România şi vă spun că ori de câte ori vin cu prieteni francezi în România le place, (…) descoperă ceva ce ei nu cunosc, un fel de spontaneitate, un fel de capacitate de a improviza, un fel de generozitate”, a completat Matei Vişniec.

Cât despre cartea „Negustorul de începuturi de roman”, câştigătoare al premiului „Augustin Frăţilă”, Matei Vişniec a precizat că a încercat s-o scrie „aproape cu plăcere” şi ca să-şi facă sieşi plăcere, dar motivat şi de multe alte lucuri.

„Printre altele, ideea asta că suntem obsedaţi de începuturi. De pildă, aprindem televizorul şi butonăm, zapăm, deschidem 25 – 30 – 40 de canale. Nu ne uităm până la capăt la niciun program. Uneori facem şi cu viaţa la fel. M-a obsedat această idee”, a spus Matei Vişniec.

Foto: Matei Visniec – facebook

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.