Maxime și reflecții, oglindă a marelui secol francez
https://www.ziarulmetropolis.ro/maxime-%c8%99i-reflec%c8%9bii-oglind%c4%83-a-marelui-secol-francez/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Istoria Franţei e plină de fapte în secolul al XVII-lea. Războaie, Fronda, intrigi politice şi mai ales o explozie de saloane literare, ţinute de ”preţioase”.

Un articol de Georgeta Filitti|4 octombrie 2018

Femei de spirit, mondene, abile, acestea știu să facă gloria unui bărbat care cochetează cu scrisul. E și cazul ducelui de La Rochefoucauld (1613-1680). Viața la curtea regală, urmată de răstimpuri când e surghiunit pe proprietățile sale, numeroasele prietenii feminine, frecventarea saloanelor, îi oferă acestui personaj de trufașă obârșie nobilă (familia lui se înrudea de sute de ani cu suveranii țării) un câmp de reflecție uimitor. Își judecă contemporanii detașat, simte o adevărată plăcere să definească stări de spirit, să reducă la adevărata valoare trăiri de multe ori exacerbate. Amorul propriu, vanitatea, virtuțile, viciile, duplicitatea capătă sub pana lui definiții ce își găsesc rezonanța și în societatea contemporană.

A publicat primul volum la Haga, în 1664, cu 188 de maxime, ajungând la ultima ediție, antumă, din 1678, la 504 maxime. Critica de specialitate, salutând această formă concentrată de apreciere asupra societății, a constatat în același timp că ea înseamnă înțepătura care dezumflă balonul idealurilor emfatice și, mai ales, aspirațiile bătrâneții.

De ce rămân maximele actuale? Pentru formularea exactă, nuanțată, rafinată, pentru discernământ și arta conciziei. Acesta calități sunt de natură să pună mintea la lucru, să se aplece asupra unor idei a căror exprimare e prețioasă. În plus, Maximele, adevărat testament literar, rămân un instrument de abstractizare, de generalizare ce pot provoca cititorului din orice epocă dorința de imitare. Din acest ghid de conduită am selectat câteva maxime. Iată-le:

Toți avem destulă forță să îndurăm necazurile altora.

Filosofia înfrânge lesne relele trecute și pe cele viitoare, dar e doborâtă de cele actuale.

La soare și la moarte nu te poți uita cu ochii deschiși.

Dacă n-am avea atâtea păcate, nu ne-am bucura atât să le vedem la alții

Orgoliul e la fel la toți oamenii, diferă doar felul de a-l da la iveală

Adevărul nu face atâta bine în lume pe cât rău fac aparențele lui

Oamenii n-ar putea trăi multă vreme în societate dacă nu s-ar înșela unii pe alții.

Toți se vaită de memorie, nici unul de judecata lui

Bătrânilor le place să dea sfaturi bune spre a se consola că nu mai pot da exemple rele

Adesea un om de spirit nu se simte la îndemână dacă nu se înconjoară de tâmpiți

Cel mai adesea lumea răsplătește aparențele meritului nu meritul în sine

Nu-i atât de primejdios să faci rău majorității oamenilor pe cât este să le faci prea mult bine

Îi iubim totdeauna pe cei care ne admiră, dar nu-i iubim totdeauna pe cei pe care îi admirăm

Recunoștința majorității oamenilor e doar dorința secretă de a căpăta și mai multe binefaceri

Nebunia poate fi vindecată, o minte sucită niciodată

Viciile intră în plămada virtuților, la fel ca otrava în leacuri

Ruina aproapelui place atât prietenilor cât și dușmanilor

Mulți oameni vor să fie credincioși dar nimeni nu vrea să fie umil

Pompa înmormântării privește mai mult vanitatea celor în viață decât onorarea celui mort

Ne mărturisim păcatele doar din vanitate



26
/09
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul și ești bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citești ce-a mai rămas din presa scrisă și se întâmplă același lucru. Iar pe rețelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îți propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

25
/09
/18

TURISM CULTURAL Am participat la începutul lunii septembrie la al treilea congres internațional dedicat lecturii, desfășurat la Astana, în Kazahstan, prilej de rodnice întâlniri cu stepa Asiei Centrale. Iată ce am aflat – așadar, o dare de seamă.

25
/09
/18

Organizatorii Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT au anunțat numele unui alt invitat de marcă, ce va fi prezent la Iași în perioada 3-7 octombrie 2018. Este vorba despre Veronica Roth, numărul 1 în topul „New York Times” al celor mai bine vânduți autori, pentru seria „Divergent” („Divergent”, „Insurgent”, „Experiment”).

24
/09
/18

Cartea „Djamilia” (traducere din limba rusă și note de Antoaneta Olteanu) a fost publicată în anul 2017 la Editura Allfa, parte a grupului editorial All, în colecția Strada Ficțiunii.

15
/09
/18

Vă invităm în sufrageria tapetată cu cărți recent deschisă la demisolul La Petite Bouffe-Cotroceni (Strada Doctor Louis Pasteur, nr 38). Totul începe cu o atentă selecție de titluri românești și străine, pentru adulți și copii, animate de întâlniri cu personalități din lumea culturală, lecturi în avanpremieră, seri muzicale, un salon literar lunar în care sunt discutate aparițiile editoriale care ne-au impresionat sau ne-au pus pe gânduri, o cafenea filozofică, evenimente pentru copii și un pubquiz.

14
/09
/18

Cătălin Dorian Florescu este invitatul primului eveniment Humanitas din această toamnă de la Librăria Cișmigiu. Marți, 18 septembrie, de la ora 19, Cătălin Dorian Florescu, laureat al Premiului Literar Andreas Gryphius 2018 pentru întreaga operă, va purta un dialog cu publicistul Cristian Pătrășconiu despre cel mai recent roman al său, Bărbatul care aduce fericirea, apărut la Humanitas, în traducerea Marianei Bărbulescu.

12
/09
/18

Noua sufragerie-librărie din La Petite Bouffe-Cotroceni (zisă și „La Pisicul ghiftuit“) propune „o mică ghiftuială“ culturală lunară. Doritorii sunt invitați, așadar, în sufrageria tapetată cu cărți recent deschisă la demisolul La Petite Bouffe-Cotroceni (Strada Doctor Louis Pasteur, nr 38).

12
/09
/18

Dar să vedem ce cumpărături a mai făcut între timp scriitorul şi scenaristul Florin Lăzărescu, care, luna trecută, după cum aflam de pe pagina dumnealui de facebook, asista neputiincios la moartea propriului caucic. (www.ziarulmetropolis.ro/moartea-cauciucului-domnului-lazarescu/)

11
/09
/18

Cea mai nouă apariție în colecția CINEMAgrafia a editurii Noi Media Print, volumul „Mircea Veroiu. Poezia unei lumi tragice”, scris de Marian Sorin Rădulescu, poate readuce în atenție unul dintre cei mai importanți regizori ai cinematografiei române, ale cărui filme par să fie însă tot mai puțin descoperite sau revăzute.