Maxime și reflecții, oglindă a marelui secol francez
https://www.ziarulmetropolis.ro/maxime-%c8%99i-reflec%c8%9bii-oglind%c4%83-a-marelui-secol-francez/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Istoria Franţei e plină de fapte în secolul al XVII-lea. Războaie, Fronda, intrigi politice şi mai ales o explozie de saloane literare, ţinute de ”preţioase”.

Un articol de Georgeta Filitti|4 octombrie 2018

Femei de spirit, mondene, abile, acestea știu să facă gloria unui bărbat care cochetează cu scrisul. E și cazul ducelui de La Rochefoucauld (1613-1680). Viața la curtea regală, urmată de răstimpuri când e surghiunit pe proprietățile sale, numeroasele prietenii feminine, frecventarea saloanelor, îi oferă acestui personaj de trufașă obârșie nobilă (familia lui se înrudea de sute de ani cu suveranii țării) un câmp de reflecție uimitor. Își judecă contemporanii detașat, simte o adevărată plăcere să definească stări de spirit, să reducă la adevărata valoare trăiri de multe ori exacerbate. Amorul propriu, vanitatea, virtuțile, viciile, duplicitatea capătă sub pana lui definiții ce își găsesc rezonanța și în societatea contemporană.

A publicat primul volum la Haga, în 1664, cu 188 de maxime, ajungând la ultima ediție, antumă, din 1678, la 504 maxime. Critica de specialitate, salutând această formă concentrată de apreciere asupra societății, a constatat în același timp că ea înseamnă înțepătura care dezumflă balonul idealurilor emfatice și, mai ales, aspirațiile bătrâneții.

De ce rămân maximele actuale? Pentru formularea exactă, nuanțată, rafinată, pentru discernământ și arta conciziei. Acesta calități sunt de natură să pună mintea la lucru, să se aplece asupra unor idei a căror exprimare e prețioasă. În plus, Maximele, adevărat testament literar, rămân un instrument de abstractizare, de generalizare ce pot provoca cititorului din orice epocă dorința de imitare. Din acest ghid de conduită am selectat câteva maxime. Iată-le:

Toți avem destulă forță să îndurăm necazurile altora.

Filosofia înfrânge lesne relele trecute și pe cele viitoare, dar e doborâtă de cele actuale.

La soare și la moarte nu te poți uita cu ochii deschiși.

Dacă n-am avea atâtea păcate, nu ne-am bucura atât să le vedem la alții

Orgoliul e la fel la toți oamenii, diferă doar felul de a-l da la iveală

Adevărul nu face atâta bine în lume pe cât rău fac aparențele lui

Oamenii n-ar putea trăi multă vreme în societate dacă nu s-ar înșela unii pe alții.

Toți se vaită de memorie, nici unul de judecata lui

Bătrânilor le place să dea sfaturi bune spre a se consola că nu mai pot da exemple rele

Adesea un om de spirit nu se simte la îndemână dacă nu se înconjoară de tâmpiți

Cel mai adesea lumea răsplătește aparențele meritului nu meritul în sine

Nu-i atât de primejdios să faci rău majorității oamenilor pe cât este să le faci prea mult bine

Îi iubim totdeauna pe cei care ne admiră, dar nu-i iubim totdeauna pe cei pe care îi admirăm

Recunoștința majorității oamenilor e doar dorința secretă de a căpăta și mai multe binefaceri

Nebunia poate fi vindecată, o minte sucită niciodată

Viciile intră în plămada virtuților, la fel ca otrava în leacuri

Ruina aproapelui place atât prietenilor cât și dușmanilor

Mulți oameni vor să fie credincioși dar nimeni nu vrea să fie umil

Pompa înmormântării privește mai mult vanitatea celor în viață decât onorarea celui mort

Ne mărturisim păcatele doar din vanitate



20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”

11
/10
/16

Conceput sub forma unui triptic, impresionantul volum Ulysses, 732. Romanul romanului de Mircea Mihăieş, apărut la Editura Polirom în ediţie cartonată, e prima încercare în România de a face atât o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrisă în limba engleză în secolul XX, cât şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia.

04
/10
/16

La finalul acestei luni are loc cea de a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM), un proiect internațional dedicat literaturii, cu accent pe zona Europei Centrale si de Sud-Est. Sub sloganul „La Vest de Est / La Est de Vest”, peste 15 evenimente vor avea loc în orașul de pe Bega în perioada 25-28 octombrie: lecturi publice, dezbateri, întâlniri ale scriitorilor invitați cu elevii de la cele mai importante licee din Timișoara, conferințe la Universitatea de Vest.

03
/10
/16

Ziarul Metropolis vă invită la duelul cărţilor. În fiecare lună, alegem două dintre cele mai importante volume recent apărute în România și le punem la luptă față în față. Cea care va câştiga confruntarea va fi declarată cartea lunii.

28
/09
/16

La treizeci și șase de ani, neurochirurgul Paul Kalanithi a descoperit că suferă de cancer la plămâni. A fost începutul unei schimbări tragice: medicul care tratează pacienți în fază terminală s-a transformat într-un pacient care se luptă să trăiască. Iar viitorul pe care și-l imagina împreună cu soția s-a evaporat.