Meciul șoaptelor
https://www.ziarulmetropolis.ro/meciul-soaptelor/

Dopată cu optimism importat din Germania, echipa naţională are parte de o dublă deplasare teribilă în următoarele zile. Să joci în doar patru zile şi cu Armenia şi cu Kazahstan nu este puţin lucru pentru nişte băieţi cu „naturelul simţitor” cum sunt ai noştri, capabili să intre în depresie şi dacă le atingi epiderma cu o floare.

Un articol de Dan Nicolaie (Dede s*)|6 octombrie 2016

Sâmbătă cei care încă mai au probleme cu alfabetul vor învăța două litere: A și N, aflate invariabil în coada numelor majorității jucătorilor armeani. La o scurtă răsfirare a lotului dăm peste câteva nume  fără mare rezonanță fotbalistică, dar care au o muzică aparte: Barseghyan, Mkoyan, Haroyan, Andonian, Hambardzumyan, Malakyan.

Cum echipa națională ne-a obișnuit cu tratamente extreme, ca să nu aveți mari deziluzii, în orele rămase până la startul meciului, vă propun să lecturați „Cartea șoaptelor” scrisă de  Varujan Vosganian. Şi pentru că nu facem politică, nu ne interesează activitatea parlamentarului și ministrului Vosganian, ci ne aplecăm exclusiv asupra creațiilor scriitorului Varujan.Meciul șoaptelor

Lectura merită toți banii – nu puteam să ratez aceaste cuvinte având în vedere că vorbim de armeni, printre cei mai mari comercianți ai planetei – și în cazul unui rezultat neplăcut, măcar vom avea un plus de simpatie pentru adversar.

Pe foarte scurt, ca să nu amestecăm definitiv  și irevocabil fotbalul cu literatura, deși nu ar fi rău deloc, „Cartea șoaptelor” ne spune povestea unei lumi pierdute, sau, ca să fiu mai exact, a unor oameni pierduți într-o lume care își rătăcise complet busola omeniei.

Povestea pleacă din Focșaniul anilor 50 și se întinde peste întreg pământul într-un du-te-vino temporal. Varujan Vosganian reușește să ne pună în față câteva povești extraordinare și câteva fraze minunate, iar acest lucru poate fi recunoscut chiar și de către cei care nu-l gustă pe omul politic.

Fotbalistic, despre Armenia nu se poate vorbi cu glas tare, având în vedere exprimările din ultimii ani, cel mult se poate șopti, e mai elegant atât pentru ei cât și pentru noi, care evident nu mai suntem ce am fost și nici măcar nu suntem siguri că vom fi mai mult decât atât.

Foto: Meciul șoaptelor,„Cartea șoaptelor” , Varujan Vosganian – frf.ro, facebook

*Dede‘s (Dan Nicolaie) este autorul blogului Cititor călător

27
/03
/13

Când am fost recuziter la Bulandra şi am privit teatrul din toate unghiurile posibile mi-am dat seama că nu-mi mai pot şterge niciodată de pe retină acele imagini. Şi am hotărât să le prind într-o ramă mai mare. Am folosit ca ramă chiar viaţa mea. Iar teatrul îşi desfăşoară culorile lui pe o pânză care nu se va umple niciodată.

27
/03
/13

Săptămâna trecută am avut spectacol la Teatrul Naţional. Pe lângă activitatea de coordonare a Teatrului Studenţesc Podul, sunt actor-colaborator al Teatrului Naţional. Cele două „locuri de muncă“ sunt diferite, dar senzaţia este că s-ar putea completa unul pe celălalt.

15
/03
/13

O linişte în sală, de parcă toţi spectatorii uitaseră să respire... Apoi, unele voci din public au rostit, în şoaptă: „iubire“, intuind că va fi următorul cuvânt care va fi rostit şi pe scenă.

13
/03
/13

Ai ucide pentru o slujbă ca lumea într-o corporație? Cauți un job mortal, la o multinațională? Vrei să avansezi, țintești o poziție criminală, la vârful ierarhiei?

12
/03
/13

Eu mi-am dorit să fiu de meserie actor şi nimic altceva. Sunt conştient că timpurile pe care le trăiesc presupun ca acest fapt să nu poată rămâne unul singular şi nici recomandabil.

05
/03
/13

Un actor/regizor mi-a spus odată: „când o să te întrebe cineva dacă ai ucis vreodată, să zici că da. Pe scenă. Nu o să te creadă, dar tu ştii cel mai bine ce ai simţit.

17
/02
/13

EXCLUSIV Irina Margareta Nistor, critic de film, corespondenṭă specială de la Berlin pentru Ziarul Metropolis. „În sfârșit am ajuns la ea. Și este una strălucitoare, venită din lumea Fraților Lumière, e Luminița noastră, Gheorghiu, care a pășit pe covoarele roșii de la Cannes și Los Angeles cu „Moartea Domnului Lăzărescu” și  acum ca Doamna în […]

14
/09
/12

Să scriu în numele actorului George Ivaşcu, sau în numele directorului Teatrului Metropolis ? Sau în numele amândurora ? Cred că voi scrie din perspectiva omului îndrăgostit de artă.

Pagina 11 din 11« Prima...7891011