Memoriile Cetății (proiect în cadrul Timișoara 2021) sau despre cultură și artă ca punți între oameni, timpuri și locuri 
https://www.ziarulmetropolis.ro/memoriile-cet%c4%83%c8%9bii-un-proiect-%c3%aen-cadrul-timi%c8%99oara-2021-sau-despre-cultur%c4%83-%c8%99i-art%c4%83-ca-pun%c8%9bi-%c3%aentre-oameni-timpuri-%c8%99i-locuri%c2%a0/

”Timp de zece zile, Timişoara devine un spaţiu al uniunii şi al reinventării sun umbrela culturii. Zece cartiere ale oraşului vor fi gazde pentru spaţii în care artişti, localnici şi turişti vor deveni participanţi activi la îmbogăţire a memoriei comunităţii, dar şi în procesul de integrare într-o memorie colectivă mai largă, regională, naţională şi europeană.” Astfel a fost descris de către organizatori proiectul Memoriile Cetăţii, desfăşurat timp de zece zile în septembrie la Timişoara, în cadrul evenimentelor asociate Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021.

Un articol de Cristina Enescu Aky|11 octombrie 2018

Memoriile Cetății este un exemplu de foarte bună calitate, eficient, atractiv și incitant pentru modul în care celebrarea istoriei centenare a României se poate îmbina cu activarea comunității locale și provocarea publicului la dialog prin artă. În cuvintele autoarei uneia din cele zece instalații din Memoriile Cetății, Sorina Vazelina (Vasilache), ”ca să ne cunoaștem mai bine pe noi înșine trebuie să îi cunoaștem și pe cei de lângă noi și să avem un dialog deschis cu ei. Arta și cultura sunt un bun punct de pornire. Împrejurul cilindrului decorat de mine, unii trecători au recunoscut de exemplu un anumit pod și au început să își amintească cum, în tinerețea lor, pe acel pod veneau țăranii cu gâște de vânzare.” Și așa încep poveștile, amintirile, conexiunile, așa se leagă trecutul de prezent, oamenii de locuri, de povești – și mai ales așa se leagă oamenii între ei.

Memoriile comunităților timișorene sau publicul care devine creator, nu doar consumator de artă

Ionuț Suciu este producător creativ și unul dintre cei care formează mâna de oameni care implementează proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană în 2021 – pe scurt Timișoara 2021. În cadrul proiectelor de anul acesta, Ionuț Suciu a coordonat acest proiect extrem de interesant atât prin conceptul său cât mai ales prin reverberațiile pe care le-a născut în Timișoara. Memoriile Cetății a inclus așadar crearea a zece instalații artistice diferite, toate interactive și în aer liber, în zece cartiere ale orașului. Un prim concurs (pentru arhitecți) a stabilit conceptul arhitectural al acestor instalații, anume zece cilindri de mari dimensiuni. O competiție ulterioară, dedicată artiștilor, a ales zece concepte creative pentru decorarea acestor module, împreună cu comunitățile locale unde ele au fost amplasate.

Proiectul și-a propus să aducă cultura cât mai aproape – la modul cel mai fizic și concret – de oamenii din diferitele cartiere ale orașului. Localnicii au fost nu doar spectatori, ci și parte integrantă a acestor proiecte-instalații, fie ca participanți direct implicați în crearea și decorarea instalațiilor, fie ca trecători ocazionali. Instalațiile au abordat și adus în atenția publicului diferite aspecte ale trecutului sau prezentului comunităților timișorene: Întâlnire fantastică a fost o instalație vizuală și senzorială cu câteva sute de mânuși din plastic umflate, reprezentând oameni din trecutul Timișoarei care invită publicul prezent la o întâlnire. Instalația Hora unirii a stilizat pe pereții cilindrului o horă vopsită în culori fosforescente care se încărcau de la lumina zilei. Invizibilii a fost un scurt spectacol de teatru, jucat în cilindru pentru un singur spectator o dată, încercând să atragă atenția asupra a zece categorii de persoane vulnerabile. Arhiva activă a creat o bibliotecă într-un cilindru, cu un bibliotecar care oferea publicului spre consultare peste 100 de titluri de carte, proiectul având la bază ideea că cultura este un liant al interacțiunilor dintre membrii unei comunități. Călătorie în ultimii 100 de ani și Interstelar au explorat jocuri de lumini, întuneric și oglinzi. Capsula timpului a adus provocarea creării unei capsule incluzând gânduri, amintiri și povești ale trecătorilor, care ar urma ulterior să fie îngropată ca o mărturie pentru generațiile viitoare a acestui moment din istoria orașului. City Pattern a fost o instalație inspirată din fațadele clădirilor istorice ale Timișoarei și a inclus informații în timp real despre evenimente și instituții culturale. Despre instalațiile Linia și Coral Urban Hero puteți citi în cele de urmează.

Când cultura vine la public acasă

Fiecare din poveștile realizării acestor instalații, precum și interacțiunea publicului cu ele, va deveni un scurtmetraj difuzat în mediul online. ”Ne-am dorit mult ca oamenii din cartierele respective să interacționeze cu artiștii, să vadă cum se naște o lucrare artistică. De fapt, fiecare modul a fost adoptat nu doar de un artist, ci și de către o asociație sau organizație locală, asta însemnând că asociațiile respective au avut libertatea de a curatoria modulul amplasat în comunitatea lor. Oamenii au scris sau au decorat modulele, au lipit fotografii cu locuri reprezentative pentru comunitate, s-au implicat și în diferite momente artistice întâmplate în jurul instalațiilor, de exemplu un concert rock sau o fanfară într-o stație de tramvai, teatru în spații publice, jonglerii cu foc sau un festival al luminilor – toate fiind organizate în parteneriat cu aceste asociații locale.

Ne dorim să implicăm cât mai mult oamenii obișnuiți și comunitățile locale în programul cultural al Timișoara 2021 . Vrem ca lumea să se obișnuiască cu actele culturale și să participe la ele. Acesta a fost un proiect pilot, de fapt, pentru că din 2019 până în 2021 dorim să extindem și mai mult acest concept de cultură în cartiere”

Ionuț Suciu, producător creativ Memoriile Cetății.

Instalația ”Linia” sau despre istorie, cultură și povești prin intermediul benzilor desenate

Sorina Vazelina este ilustrator, designer grafic și autor de benzi desenate din Timișoara. Ea a gândit instalația Linia (pe baza cilindrului amplasat în centrul Timișoarei lângă hotelul omonim) ca o poveste în benzi desenate a istoriei Timișoarei din vechime (când zona era o mlaștină în jurul râului Bega) până în 1918. Trecătorii au putut nu doar urmări evoluția creării desenelor, dar au și participat la realizarea unei părți a benzilor desenate – acest limbaj nonverbal care prin desene, culoare și nu puțin umor poate fi înțeles de oricine. Astfel, o plimbare în jurul unui cilindru decorat cu benzi desenate a devenit pentru public un catalizator pentru amintiri, istorii personale și comunitare, dialoguri și -mai ales- un mod de a celebra ceea ce este o comunitate (în acest caz, Timișoara) astăzi.

”După ce am aprofundat istoria Timișoarei, mi-am dat seama că orașul acesta a ajuns ceea ce este astăzi datorită colaborării dintre diferitele etnii și minorități. Timișoara nu a fost niciodată rezultatul efortului exclusiv al românilor – care de fapt, până la 1900, erau a patra minoritate etnică aici. Efortul de a crea această comunitate a fost al tuturor – evrei, sârbi, unguri, români și celelalte minorități. E păcat dacă uităm asta” spune Sorina.

Coral Urban Hero – o instalație devenită sufletul unei comunități

Coral Urban Hero, instalația interactivă realizată de Cristina Daju, Adrian Florin Pop și Dan Iulian Toma în Traian, un cartier istoric al Timișoarei unde actualmente locuiește o substanțială populație rromă, a inclus picturi și desene, deșeuri reciclate colectate din zonă, imagini din cartier, fotografii vechi și noi, graffiti. În scurt timp, instalația a devenit un ”membru” foarte apreciat al comunității locale, într-o zonă a Timișoarei în care cel mai probabil majoritatea locuitorilor nu frecventează des evenimentele culturale și artistice ale orașului.

Artiștii care au conceput instalația spun că ”e un proiect care vrea să dea o altă față unor lucruri pe care de regulă le considerăm la marginea societății. Noi nu am ales cartierul acesta ci l-am primit, dar interacțiunea cu comunitatea locală s-a potrivit perfect cu proiectul nostru. În mod special copii din comunitatea rromă de aici au fost extrem de entuziasmați, s-a creat o legătură extraordinară între noi, ei și instalație, s-au implicat foarte mult în crearea și chiar în protejarea ei, au adus tot felul de materiale reciclabile, au vopsit diferite obiecte.”

În cuvintele directorului artistic al Timișoara 2021, Chris Torch, întregul proiect Memoriile Cetății și în mod special instalația Coral Urban Hero arată faptul că cultura nu este doar un act de contemplat sau de consumat în mod pasiv, ci un fertil și adesea surprinzător ferment social. Arta nu este însă inofensivă, ci provocatoare, și poate avea efecte sociale benefice. Coral Urban Hero a scos la lumină și anumite tensiuni interetnice și interculturale din cartier. ”Atunci când într-o comunitate există tensiuni ascunse, adesea nimeni nu vorbește despre ele. Când lucrurile ies la suprafață într-un context artistic, oamenii încep să vorbească despre ele și, poate, acesta e un prim pas spre o rezolvare. În acest caz, cultura a fost catalizatorul care a provocat o discuție deschisă despre anumite tensiuni (un copil nu voia să lucreze alături de alt copil la instalația respectivă, de exemplu), și tot cultura a fost ceea ce a rezolvat această situație, stimulând colaborarea și interacțiunea tuturor. Aceasta este funcția capitalei culturale europene, nu doar întărirea unei infrastructuri culturale ci și abordarea unor teme și situații noi.” (Chris Torch)

Un proiect cultural cu ecou și viitor

În urma Memoriilor Cetății, unul dintre numeroasele proiecte extrem de interesante din cadrul Timișoara 2021, rămân nu doar zece instalații și poveștile pe care ele le-au născut în comunitățile locale, ci mai ales rămâne un exemplu concret pentru modul în care arta și cultura pot veni în întâmpinarea publicului. ”Uneori e mai bine să duci arta și cultural în mijlocul lor. Acest gen de abordare a culturii credem că, în timp, poate schimba niște lucruri în bine” (Ionuț Suciu)

Mai multe informații despre proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană puteți găsi aici – www.timisoara2021.ro



28
/05
/20

De 1 iunie, Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu prezintă „Coloravirus”, un program online cu momente de teatru, muzică, lecturi, dar și ateliere de creație, de gătit și de magie.

28
/05
/20

CRONICĂ DE FILM La unele documentare ne uităm pentru că ne interesează mai ales un autor sau un stil. Iar pe altele le privim în primul rând pentru subiect. Din a doua categorie face parte „Becoming” (2020), de Nadia Hallgren – un film despre Michelle Obama produs şi difuzat de Netflix.

27
/05
/20

Două evenimente care tratează migrația din perspectiva copiilor și adolescenților, „365 de zile în Germania” (28 mai) și „Istoriile migrației în teatrul românesc de după 1989” (1 iunie), curatori Ciprian Marinescu și Mihaela Michailov, vor fi prezentate de Institutul Cultural Român de la Berlin.

26
/05
/20

Săptămâna aceasta revenim cu o nouă poveste din cadrul proiectului „Dăruieşte ziua ta”. De data aceasta, Diana Bădica a scris o poveste, iar aceasta a fost rescrisă de unul dintre cititorii ei.

26
/05
/20

Teatrul Odeon continuă proiectele desfășurate online și vă oferă, în completarea seriei Mari Spectacole @ODEON, joi, 28 mai, la ora 18:00, „Farmecul discret al amintirii”, un proiect video de rememorare extrem de subiectivă a unor aventuri teatrale, regizat de Dragoș Galgoțiu, prin care regizorul aduce din nou în scenă șapte dintre spectacolele pe care le-a montat la Teatrul Odeon.

Pagina 10 din 896« Prima...89101112...203040...Ultima »