„Merită” sau „se merită”? Cum e corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/merita-sau-se-merita-cum-e-corect/

Trăim secolul vitezei, vorbim repede, tastăm repede, aproape că am uitat cum se scrie de mână, cui îi mai pasă azi de virgule puse corect, de i-uri dublate, de forme incorecte ale cuvintelor, de expresii greşite?

Un articol de Monica Andronescu|23 septembrie 2021

E plină atmosfera, vuiește aerul din jur de câte „se merită” sau „nu se merită” în ziua de azi. E imposibil să stai la o terasă și să n-auzi pe cineva, lângă tine, vorbind la telefon și spunând că „se merită” să te duci acolo sau că „nu se merită” să stai în România… „Se merită” să faci vaccinul sau „nu se merită” să te muți la alt operator de telefonie. „Se merită” să te duci în vacanță în Grecia sau „nu se merită” să stai cu chirie. „Se merită” să duci copilul la grădiniță privată sau „nu se merită” să te uiți la un anume film pe Netflix. E corect sau e greșit? Când 90 la sută dintre oamenii din jurul tău folosesc structura în acest fel, aproape că nici nu-ți mai pui problema. O preiei și o rostogolești mai departe într-o lume care are aproape orice altă problemă decât gramatica. Gramatica e un moft. De la educatoarele de la grădiniță și până la miniștri și vedete TV, gramatica e un moft! Cui îi pasă dacă se spune „merită” sau „se merită”? Că doar nu se dărâmă lumea și nici cazurile de Covid nu scad.

Ei bine, e greșit! Și asta pentru că verbul „a merita” nu este reflexiv. Punct! Celor care nu sunt (prea) cunoscători de gramatică – și are grijă școala (fie ea online sau nu) ca ei să fie cât mai mulți – acest lucru însă nu le va spune mare lucru. Vorba ceea: „Reflexiv, nereflexiv – ce-mi pasă mie?” Prețurile cresc, cazurile de covid se înmulțesc, s-a făcut și frig afară… ce ne pasă nouă dacă e sau nu „reflexiv”… Așadar, celor cărora cuvintele „verb nereflexiv” nu le spune mare lucru le vom spune noi să ocolească pur și simplu păcătosul „se” de lângă verbul „a merita”, pentru că pur și simplu n-au nicio treabă unul lângă altul și cine știe prin ce capriciu al universului au ajuns ele în aceeași barcă… Dar, câtă vreme încercăm să mai păstrăm un strop de respect pentru gramatica limbii române, efortul nu-i prea mare să scăpăm de păcătosul „se” și să folosim verbul simplu și curat.

CORECT

„Merită să pleci din țară” sau „Merită să înveți engleza”.

GREȘIT

„Se merită să pleci din țară” sau „Se merită să înveți engleza”.

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

16
/09
/14

Sau... spune-ți brașoave? Din exces de zel sau neștiință, mulți adaugă greșit o cratimă atunci când conjugă verbe – lua-ți, lasă-ți, face-ți etc. Desigur, uneori trebuie folosită cratima. O singură întrebare ne desparte de răspunsul corect! Ce rol joacă „ți” în mesajul transmis?