DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…
Un articol de Monica Andronescu|22 noiembrie 2018
O scurtă călătorie cu tramvaiul prin București e întotdeauna o experiență în sine. E frig, plouă, bate vântul, refugiul e înțesat de oameni înhăimurați, fiecare pierdut în gânduri sau în ecranul telefonului… Iar când tramvaiul vine, în sfârșit, te strecori cu greu, înăuntru de-abia poți să respiri și ești fericit când reușești să prinzi un loc mai aerisit în picioare, lângă două scaune, pe care stau așezate comod două doamne cu sacoșe pline-ochi. Vin de la piață și comentează mai mult sau mai puțin entuziaste starea prețurilor… „Nuuu, dar eu prefer, doamnă, vă spun sincer, să bat drumul până aici decât să iau de la noi de la piață gogoșarul sau vânata, că e mai bine, ce să vă spun?!” „Dar nu e prea departe, doamnă? Se merită să bateți drumul până aici? Chiar se merită să știți, și produse mai bune, și mai ieftine. Și aici sunt de la țărani, doamnă, sunt chiar din curte…”
Cobori din tramvai la prima, cu frustrarea că nu auzi mai departe conversația, și îți reprimi impulsul de a le explica celor două doamne că exprimarea lor este greșită, chiar dacă legumele despre care vorbesc sunt, cu siguranță, de cea mai bună calitate.
Asta pentru că, în limba română, verbul „a merita” nu este verb reflexiv sau, mai pe înțelesul tuturor, nu există în limba română verbul „a se merita”. În fond, avem de-a face cu un reflexiv parazitar, în condiţiile în care verbul „a merita” nu poate fi folosit decât la diateza activă, niciodată la cea reflexivă, ca să discutăm în termeni de specialitate. Iar în termeni mai limpezi, trebuie să spunem că alăturarea lui „se” la verbul „a merita” nu este corectă decât într-o singură situație, foarte clară, atunci când e vorba de următoarea structură: „Cei doi se merită unul pe altul”. Mai simplu, vă spunem un truc pe care-l puteți folosi oricând: structura „se merită” este corectă numai dacă după ea puteți substitui sintagma „unul pe altul”. Altminteri, verbul „a merita” se folosește doar la diateza activă:
Spre exemplu: „Merită să vii până aici…” „Merită să încerci.” „Merită să mergi de Revelion la munte.”
După cum se poate vedea, în niciunul dintre exemplele de mai sus verbul „a merita” nu poate fi urmat de sintagma „unul pe altul”, prin urmare NU trebuie însoțit de reflexivul „se”.
Concluzie: Așadar, în exprimarea doamnelor din tramvai, structura corectă era: „Merită să bateți drumul până aici?” „Chiar merită să știți…”
