„Merită” sau „se merită”? Cum se spune corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/merita-sau-se-merita-cum-se-spune-corect/

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

Un articol de Monica Andronescu|22 Noiembrie 2018

O scurtă călătorie cu tramvaiul prin București e întotdeauna o experiență în sine. E frig, plouă, bate vântul, refugiul e înțesat de oameni înhăimurați, fiecare pierdut în gânduri sau în ecranul telefonului… Iar când tramvaiul vine, în sfârșit, te strecori cu greu, înăuntru de-abia poți să respiri și ești fericit când reușești să prinzi un loc mai aerisit în picioare, lângă două scaune, pe care stau așezate comod două doamne cu sacoșe pline-ochi. Vin de la piață și comentează mai mult sau mai puțin entuziaste starea prețurilor… „Nuuu, dar eu prefer, doamnă, vă spun sincer, să bat drumul până aici decât să iau de la noi de la piață gogoșarul sau vânata, că e mai bine, ce să vă spun?!” „Dar nu e prea departe, doamnă? Se merită să bateți drumul până aici? Chiar se merită să știți, și produse mai bune, și mai ieftine. Și aici sunt de la țărani, doamnă, sunt chiar din curte…”

Cobori din tramvai la prima, cu frustrarea că nu auzi mai departe conversația, și îți reprimi impulsul de a le explica celor două doamne că exprimarea lor este greșită, chiar dacă legumele despre care vorbesc sunt, cu siguranță, de cea mai bună calitate.

Asta pentru că, în limba română, verbul „a merita” nu este verb reflexiv sau, mai pe înțelesul tuturor, nu există în limba română verbul „a se merita”. În fond, avem de-a face cu un reflexiv parazitar, în condiţiile în care verbul „a merita” nu poate fi folosit decât la diateza activă, niciodată la cea reflexivă, ca să discutăm în termeni de specialitate. Iar în termeni mai limpezi, trebuie să spunem că alăturarea lui „se” la verbul „a merita” nu este corectă decât într-o singură situație, foarte clară, atunci când e vorba de următoarea structură: „Cei doi se merită unul pe altul”. Mai simplu, vă spunem un truc pe care-l puteți folosi oricând: structura „se merită” este corectă numai dacă după ea puteți substitui sintagma „unul pe altul”. Altminteri, verbul „a merita” se folosește doar la diateza activă:

Spre exemplu: „Merită să vii până aici…” „Merită să încerci.” „Merită să mergi de Revelion la munte.”

După cum se poate vedea, în niciunul dintre exemplele de mai sus verbul „a merita” nu poate fi urmat de sintagma „unul pe altul”, prin urmare NU trebuie însoțit de reflexivul „se”.

Concluzie: Așadar, în exprimarea doamnelor din tramvai, structura corectă era: „Merită să bateți drumul până aici?” „Chiar merită să știți…”

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

16
/09
/14

Sau... spune-ți brașoave? Din exces de zel sau neștiință, mulți adaugă greșit o cratimă atunci când conjugă verbe – lua-ți, lasă-ți, face-ți etc. Desigur, uneori trebuie folosită cratima. O singură întrebare ne desparte de răspunsul corect! Ce rol joacă „ți” în mesajul transmis?

03
/09
/14

E dificil, de multe ori, să identificăm originea exactă a unui cuvânt. Lingviștii și istoricii au ipoteze și explicații pentru „nașterea” oricărui termen, însă, uneori, nu există prea multe modalități de a le verifica. Așa se întâmplă și în cazul cuvântului „mujdei”.

20
/08
/14

Ghilimelele sunt, uneori, semne de punctuație uitate de cei care scriu. Din grabă sau neștiință, ignorăm importanța folosirii lor în multe cazuri. Pare o problemă minoră, însă, ca orice regulă a scrierii în limba română, utilizarea semnelor citării are rolul ei.

30
/07
/14

Cine este agramat? Un om care face erori elementare de limbă. Este des întâlnită greșeala prin care în locul lui „agramat” este folosit termenul „anagramat”, adică participiul trecut al verbului „a anagrama”. Ce înseamnă „a anagrama”? A modifica ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține un alt cuvânt.

22
/07
/14

Articolul posesiv genitival (a, al, ale, ai) este des folosit greșit. Forma articolului posesiv depinde de substantivele feminine, neutre sau masculine, la singular sau plural, pe care le determină în funcție de sensul mesajelor transmise.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

08
/07
/14

Astăzi, voi aborda câteva probleme întâlnite mai ales în scris și în cazul cărora pronunția este un element ce poate induce în eroare.

01
/07
/14

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esențial, de multe ori ignorat, în viața fiecăruia dintre noi.

24
/06
/14

Forma corectă a acestor cuvinte depinde de statutul de adverb sau de adjectiv pe care îl au în propoziții sau fraze. Dacă apar lângă un substantiv, deci sunt adjective, au forme variabile – minim, minimă, minimi, minime (valoare minimă, punctaj minim) și maxim, maximă, maximi, maxime (nivel maxim, dimensiune maximă).

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?

10
/06
/14

Eroare în titlu? Ați sesizat-o? Am folosit corect pluralul de la „plural”? De multe ori greșim pluralul cuvintelor pe care le folosim, deformând astfel semnificația mesajelor pe care le transmitem.

Page 2 of 3123