Meșterul. POVEȘTILE lui DEDE’s (din autobuz)
https://www.ziarulmetropolis.ro/mesterul-povestile-lui-dedes-din-autobuz/

Cine nu s-a ciocnit de un meşter în această viaţă? De dimineaţă m-am lovit, genunchi în genunchi, de unul, după care l-am ascultat cale de 12 staţii de autobuz.

Un articol de Dede's (Dan Nicolaie)|26 Aprilie 2018

Am remarcat la om, în primul rând, freza, semi-chilug cu zone în care unele fire aveau centimetri buni. Probabil se tunde singur, dar nu are o oglindă, sau merge la un frizer orb.

De asemenea am remarcat absurditatea minciunilor. O minciună care are în spate o oarecare justificare poate fi înghițită, meșterul acesta mințea absurd și pierdea timpul inutil.

Ca orice tip care se pricepe la ”asamblat mobilă, reglat/montat tâmplărie termopan, înlocuit baterii de baie” și acesta era foarte căutat. ”Da doamnă sunt în drum spre Ploiești, cu toate sculele în mașină, în maxim o jumătate de oră ajung și mă apuc de treabă”.

Omul era în autobuz, în Drumul Taberei și toate sculele erau un telefon, un pix și niște hârtii pe care le scotea și le băga într-o borsetă. Telefonul sună din nou. ”Da, vă ascult, desigur, se rezolvă. Adresa vă rog, stați să notez (și chiar începe să noteze) strada…, nr…, etajul…. Da, la 12 sunt la adresă. Se rezolvă!”.

Închide telefonul, rupe hârtia și o îndeasă între scaune. De ce s-a mai obosit să scrie? Greu de răspuns. Telefonul sună din nou. ”Da, am vorbit, i-am zis că la 12 ajung, dar am pierdut adresa, nu știu să văd ce pot să fac. Vedem, ce naiba, te rezolv”.

Mă uit la el, se uită la mine. Telefon, sună el: ”Ați adus scripeții? Cum doamnă, păi nu ați promis? Am nevoie de 50 de bucăți, la 3 lei bucata. Comandați? Da, bine, mâine cel târziu”. Alt telefon: ”Mâine te duci să iei scripeții, maxim 10, nu avem ce face cu mai mulți”.

Telefonul sună, cobor.

Foto: Patterson, Dede‘s – facebook

11
/12
/18

Au între 70 și 80 de ani. Sunt un cuplu. Ea vorbește, îl ghidează, îl ceartă și îl așează. El tace. Ea mă calcă de două ori pe picior, o dată se scuză, a doua oară consideră că noroiul mă prinde bine, așa că așteaptă să-i mulțumesc.

21
/11
/18

OPINIE Cum se explică succesul lui „Moromeții 2”, care pare de neoprit în drumul de a deveni cel mai vizionat film românesc cel puțin de după 2000? Am încercat să ofer cinci motive ale acestei primiri neașteptate pe care publicul român i-o oferă noului film al veteranului regizor Stere Gulea.

31
/10
/18

O fi ea ultima zi de octombrie în calendar (adică ziua în care s-au născut Alehin - șahistul, Helmut Newton – fotograful, Barbara Bel Geddes – Miss Ellie din Dallas, Bud Spencer – Piedone din film, nu cel de la primărie și, bineînțeles, Marco van Basten - fotbalistul olandez și ziua în care au murit Egon Schiele – pictorul și Federico Fellini – cineastul), dar afară e o vreme atât de frumoasă de-ți vine s-o inviți la un dans, nu alta!

15
/10
/18

Pe Vic Chesnutt* l-am văzut prima oară atunci când cei de la “Cowboy Junkies” l-au invitat să cânte cu ei pe “Trinity Revisited”. Cu pălăriuța aia ciudată, figura lui îmi amintea de Tolouse Lautrec și de Michel Petrucciani. Poate și de Peter Sellers, atunci când îl parodia pe Lautrec, în Pantera Roz.

05
/10
/18

Am văzut și eu meta-filmul lui Jude, ăla cu titlul tltr (“too long to read”, pentru cei născuți înainte de 2000). Nu că-i rău, că nu-i rău... nu că-i bun, că nici prea bun nu e... necesar nici atât... dar să mergeți să-l vedeți că ceva-ceva tot oți alege din el.

01
/10
/18

Două mâini legate de corpuri diferite mi-au întins azi nişte fluturași din care aflam că e foarte posibil să îmi pierd copilul pentru că îl vor lua homosexualii. Bună treabă, în acest caz, strict particular, având în vedere că e majoră și fată, cel mult niște lesbiene îmi pot destructura familia. Dar asta e altă discuție.

25
/09
/18

Obosit, neras, încercănat, bărbatul de aproximativ 30 de ani intenși vorbește la telefon. Are căștile în urechi, dar cine știe cum a reușit să aranjeze lucrurile astfel încât tot ce vorbește partenerul lui de flecăreală să se audă și la difuzorul telefonului, ca să fie auditoriul la curent cu întreaga convorbire. Căștile îi blochează bine canalele auditive, așa că vorbește foarte tare.

16
/09
/18

Se ştie că urăsc vânătoarea. Un fost coleg de şcoală, vânător pasionat, mi-a relatat azi o scenă care mi-a făcut rău: "Eram mai tânăr, îmi luasem puşcă şi uceniceam pe lângă nea X, care organiza vânători de capre în pădurea Udeanca. Veneau mahări din CC şi chefuiau câte o săptămână. Eu făceam pe gonaciul cu câţiva inşi.

13
/09
/18

Un autobuz aglomerat. Piţiponci şi piţipoance stau pe Facebook. Zdrahoni - venind de la muncă, mirosind a transpiraţie. Un candidat la un seminar teologic (un pulifrici citind despre semiologia Crucii) subliniază cu aplomb într-o cărticică. În maşină urcă o ţigancă în braţe cu un copil de maximum 7 luni.

12
/09
/18

Dar să vedem ce cumpărături a mai făcut între timp scriitorul şi scenaristul Florin Lăzărescu, care, luna trecută, după cum aflam de pe pagina dumnealui de facebook, asista neputiincios la moartea propriului caucic. (www.ziarulmetropolis.ro/moartea-cauciucului-domnului-lazarescu/)

03
/09
/18

Veşnicia s-a născut la Poșta Română. Dacă ai de ridicat ceva, orice, și ai în față 2 persoane, poți spune că e o coadă îngrozitoare, durează cel puțin 30-40 de minute să ajungi în fața funcționarului. Când sunt mai mult de 10 persoane îți poți scrie liniștit testamentul.

15
/08
/18

Vineri, exact când țara mea arăta cât este de bolnavă, o parte din corpul meu derutant (cea interioară) a decis să mă lase baltă. Organele de bun simț au făcut asta în cadru organizat, în spital (Witting), unde mă aflam de două zile.

08
/08
/18

Unele străzi mor, dacă oamenii care le-au iubit nu mai păşesc pe acolo. Ieri am văzut din maşină bulevardul pe care se află APACA, aproape de Piaţa Leul. Dincolo de clădirea pomenită mai sus se afla UMEB, unde lucra tatăl meu.

Page 1 of 1012345...10...Last »