Metrobranding. Nostalgii bine controlate
https://www.ziarulmetropolis.ro/metrobranding-nostalgii-bine-controlate/

Maşina de cusut Ileana. Tenişii de Drăgăşani. Bicicleta Pegas şi motoreta Mobra. Salteaua Relaxa. Becul de Fieni. Sunt personajele centrale din „Metrobranding” (2010), un documentar despre obiecte care pot stârni nostalgii şi despre câţiva dintre oamenii care le-au produs.

Un articol de Ionuţ Mareş|18 februarie 2016

Având-o ca producător pe Anca Puiu (prin casa de producţie Mandragora), tinerii cineaşti Ana Vlad şi Adi Voicu lansau în 2010 documentarul de lungmetraj „Metrobranding”, pe care, aşa cum arată genericul de final, îl dedică părinţilor.

Un film care are în centru câteva dintre cele mai cunoscute mărci de obiecte ce făceau parte din viaţa de zi cu zi a unor generaţii care şi-au trăit copilăria şi tinereţea în comunism, dar şi pe unii dintre oamenii care au lucrat, cu sinceră implicare, la producerea lor.

Ana Vlad şi Adi Voicu, care anterior mai realizaseră un documentar despre orăşelul Victoria, pornesc cu camera de filmat pe urmele unor foste fabrici celebre (unele dispărute, altele încă parţial funcţionale) şi produse care au au reprezentat motive de mândrie – reală sau exagerată – ale industriei uşoare din „Epoca de Aur”.

Este vorba de maşina de cusut Ileana, creată la Cugir (unde se asamblau şi se asamblează în continuare arme şi muniţie), tenişii de Drăgăşani, bicicleta Pegas şi motoreta Mobra, asamblate de asemenea într-o fabrică de armament (Tohan-Zărneşti), salteaua Relaxa, produsă la Mizil, şi becul de Fieni.

Demersul nu urmăreşte să trezească răbufniri necontrolate de nostalgie după o epocă tot mai îndepărtată şi nici să încurajeze lamentările legate de perioada postcomunistă, când tot ceea se considerase bun înainte ar fi fost distrus. De aici şi senzaţia reconfortantă că filmul ocoleşte extremele, căile mult prea bătătorite, senzaţionalismul mediatic.

metrobranding-play

„Metrobranding” este disponibil, de joi, pe Cinepub.ro, platformă online unde pot fi accesate gratuit şi în condiţii legale filme româneşti (noi sau vechi, scurtmetraje sau lungmetraje, documentare sau ficţiune), oferta fiind înnoită în fiecare săptămână. Click pe imagine pentru a vedea filmul!

Echilibrul pe care îl degajă „Metrobranding” – un film cu unele stângăcii, dar şi cu o perspectivă proaspătă – vine din mai multe surse. Una este curiozitatea reală a celor doi cineaşti de a investiga ce a mai rămas – în special la nivel afectiv – din tot ce au reprezentant semnele care au marcat o perioadă istorică.

O astfel de investigare a trecutului prin mijloace cinematografice necesita un caracter concret, de aici şi concentrarea regizorilor pe obiecte, insistenţa de a le aduce în faţa camerei: dacă exemplare de maşini de cusut Ileana, de becuri de Fieni sau de saltele Relaxa par să fi fost mai uşor de găsit, căutarea s-a dovedit mai dificilă în cazul tenişilor de Drăgăşani (în special a modelului 1001) şi a bicicletelor Pegas (dar aici autorii se ajută, inspirat, de câteva imagini de arhivă).

Calităţile fostelor produse de succes sunt evidenţiate discret şi firesc de cei intervievaţi, însă orice tentaţie de solemnitate este deturnată când prin umor, când prin relativizări – testarea obiectelor de către tineri (ca în cazul tenişilor sau al bicicletei) -, când prin livrarea de către unii protagonişti a câtorva frânturi de informaţii care lasă de înţeles că nu totul era idilic în timpul fostului regim.

Apoi, personajele aduse în prim-plan, majoritatea în vârstă, par a privi trecutul cu un amestec de nostalgie – bine temperată – după propria tinereţe şi după o epocă ce inevitabil le definea vieţile şi de o detaşare dată de o aparentă resemnare şi o posibilă conştientizare a transformărilor de neocolit din istorie.

Pe de altă parte, „Metrobranding” nu este nici vindicativ, nu identifică vinovaţi şi nu arată cu degetul. Nu este urmărită istoria mare. Nu sunt căutate cauzele unui fenomen – cel al dispariţiei unei întregi industrii -, ci sunt aduse în faţă poveştile simple, dar încărcate emoţional, ale unor oameni şi obiecte. Un util apel indirect la asumare  – prin cunoaştere – a istoriei cotidianului, cu toate bunele şi relele ei.

 
Articol apărut şi pe blogul lui Ionuţ Mareş.

19
/02
/24

Peste 100 de producții românești sunt înscrise pentru nominalizările la Premiile Gopo. În total, 107 de filme românești - lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje, lansate în cinematografe, la festivaluri naționale și internaționale sau pe platformele de streaming în 2023, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 18-a ediție a Premiilor Gopo, care va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București.

18
/02
/24

CRONICĂ DE FILM Cu premiera mondială în secţiunea Forum, necompetiţională, a Festivalului de la Berlin, "Săptămâna Mare", scris şi regizat de Andrei Cohn şi inspirat din nuvela "O făclie de Paşte" a lui I. L. Caragiale, este un film care gravitează în jurul unei întrebări fundamentale: Cum se ajunge ca un om să-i ia viaţa celui de lângă el?

16
/02
/24

După 5 nominalizări la Oscar (Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun film internațional, Cel mai bun scenariu adaptat și Cel mai bun sunet), Grand Prix și Premiul FIPRESCI la Cannes, după sute de articole în presa internațională care îl identifică drept cel mai răvășitor film al anului, The Zone of Interest / Zona de interes se vede acum în România, în 40 de cinematografe din 20 de orașe.

16
/02
/24

Happy Cinema a pregătit filme de top pentru luna februarie, potrivite pentru toate gusturile și vârstele. Cinematografele din lanțul Happy Cinema îți oferă o experiență de calitate la cele mai prietenoase prețuri. Blockbustere de la Hollywood, filme animate, filme dedicate melomanilor sau filme pentru copii – toate te așteaptă în cele 10 cinematografe din țară.

15
/02
/24

Cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși, reprezentanțele Institutului Cultural Român de la Lisabona, Beijing, Istanbul, Londra, Stockholm, Bruxelles, Veneția, Madrid, Tel Aviv și Varșovia vor organiza o serie de evenimente pentru a celebra și a aduce în prim-plan contribuția inestimabilă a celui mai mare sculptor român la patrimoniul cultural mondial.

15
/02
/24

Warner TV transformă weekend-ul de dinaintea galei de decernare a premiilor Academiei americane de film într-un maraton de filme de Oscar®, cu șapte producții reprezentative, nominalizate sau recompensate cu mult-râvnita statuetă. În serile de 8, 9 și 10 martie vor putea fi urmărite drame și filme de acțiune lansate pe parcursul a șapte decenii.

12
/02
/24

Acolo unde nu mai e trafic, doar o plajă pustie și posibilitatea unui nou început, iubirea poate completa peisajul unei eternități liniștite. „Băieții buni ajung în Rai”, al treilea lungmetraj al regizorului Radu Potcoavă, propune publicului la cinema, din 22 martie, o întâlnire cu o poveste inedită și o scurtă pauză pentru a uita de grijile vieții cotidiene.

09
/02
/24

CARTEA DE CINEMA Într-o scurtă carte apărută în 2022 şi bazată pe câteva dialoguri inedite iniţiate de Ioan-Pavel Azap şi derulate între 2009 şi 2011, Tudor Caranfil vorbeşte despre parcursul său şi critica de film. Un moment esenţial au fost "Serile prietenilor filmului", un eveniment pe care l-a creat în 1962 şi al cărui succes avea să ducă la formarea Cinematecii - o poveste demnă însăşi de un scenariu.

09
/02
/24

Cu încasări de 952 de milioane de dolari la box-office-ul mondial, onorat cu cele mai mari premii ale industriei din acest an, dominând cu câte 13 nominalizări la Oscar® și la Premiile Academiei Britanice de Film și Televiziune (BAFTA), blockbusterul Oppenheimer în care joacă Cillian Murphy, nominalizat la Oscar pentru rolul lui J. Robert Oppenheimer și Emily Blunt în rolul soției sale, biologul și botanistul Katherine „Kitty” Oppenheimer, va fi disponibil pentru vizionare în exclusivitate pe SkyShowtime din 21 martie.

09
/02
/24

Seria CultClassics aduce în atenția publicului filme semnificative sau realizatori de film importanți din istoria cinematografiei. “Am vrut să creăm un program independent, care să ne conducă într-o călătorie prin lumea filmului, să explorăm împreună diferite curente cinematografice, stiluri regizorale, culturi și spații geografice” Anca Caramelea, curator ARTA.