METROPOLIS VIRAL Cinci filmări de arhivă, absolut spectaculoase
https://www.ziarulmetropolis.ro/metropolis-viral-cinci-filmari-de-arhiva-absolut-spectaculoase/

Ziarul Metropolis vă prezintă în rubrica „Metropolis Viral“ cele mai interesante materiale video de arhivă, filmări rare, care au păstrat câte un zâmbet sau câte o declaraţie spectaculoasă de la personalităţi culturale din România sau care aduc în prezent nostalgia unor vremuri.

Un articol de Liliana Matei|6 mai 2015

1. Grigore Vasiliu-Birlic, citindu-şi propria poezie, „Te-am iubit“. Şi, în acest articol, câteva şicane celebre pe care le-a făcut Birlic colegilor lui.

2. George Enescu şi Constantin Brâncuşi, filmaţi la Paris, în 1947, la Ambasada României. Sursa video: Raluca Stirbat/Youtube

Citiţi şi: MEMORIA CULTURALĂ George Enescu: primul text pe care l-a scris în presa românească

3. Bucureştiul anilor `30, într-un reportaj impresionant, de 10 minute! Sursa: HuntleyFilmArchives

Citiţi şi: Dicționar de personaje și răsfățuri, în Bucureștiul interbelic

4. Regina Maria, într-un reportaj de un minut, realizat în 1934, la castelul Bran. Filmată în timp ce se plimbă prin grădină, îmbrăcată în costum naţional. Sau alături de Stan şi Bran, cei doi cai ai ei. Sau în timp ce îşi face cumpărăturile în piaţa din sat. Sursa: Youtube/BritishPathe

Citiţi şi: Regina Maria şi iubirile ei

5. Imagini dintr-un Bucureşti mai însorit, din 1961, oraşul „parcurilor şi al florilor“, aflat în plină dezvoltare, aşa cum era prezentat de jurnaliştii britanici. În imagini: piscina de la Lido, pieţe, blocuri noi, Casa Scânteii. Sursa: Youtube/BritishPathe

Vedeţi aici şi alte materiale video, în secţiunea Metropolis Viral.

21
/11
/16

„Românul iese la mort”. Această constatare devenea valabilă odinioară mai ales când era vorba de o înmormântare domnească, aşa cum a fost cea a lui Alexandru Suţu, întâmplată în ianuarie 1821.

11
/11
/16

A fost o vreme când Calea Victoriei (Podul Mogoşoaii) era o arteră aristocratică, plină de case boiereşti unde în fiecare zi se întâmpla ceva deosebit: primiri, concerte, baluri, adunări de binefacere ş.a. Una din case, adăpostind azi o instituţie de asistenţă socială, a cunoscut, la mijlocul sec. XIX, o strălucire deosebită.

08
/11
/16

Povestea lor în film se desfășoară pe la începuturile cinematografiei mondiale, în epoca filmului mut, când David Griffith a creat modul de a istorisi o poveste pe peliculă, iar Lillian Gish, datorită regizorului, a devenit o stea de cinema.

03
/11
/16

Autorul celebrelor „mușatisme”, care sunt bijuterii ale paradoxului comic, n-a făcut școală de teatru, dar a scris pentru actor, publicând în „Rampa” și „Adevărul”. Observatorul ironic al vieții, acidul și jovialul umorist, a trăit între 22 februarie 1903 și 4 noiembrie 1970.

30
/10
/16

Zonă seismică acceptată azi de toată lumea, Bucureştiul are o lungă istorie în spate, presărată de cutremure frecvente, distrugătoare şi peste putinţă de prevăzut. Prima consemnare documentară datează din 1681, în domnia lui Şerban Cantacuzino, cu precizarea că „n-au mai pomenit altădată nimenea”.

28
/10
/16

Noaptea de 28 spre 29 octombrie 1952. În infirmeria penitenciarului din Aiud, Mircea Vulcănescu, unul dintre cei mai mari oameni de cultură ai României, murea în frig, cu o „cavernă la plămânul stâng”, după ce încercase să salveze viața unui tânăr, pe care-l protejase cu propriul lui corp.

27
/10
/16

Fiecare epocă şi-a avut artera preferată de plimbare, pe jos, cu trăsura ori cu automobilul. Pe la 1800, bucureştenii se înghesuiau duminica la iarbă verde spre Dobroteasa sau Băneasa; la mijlocul sec. XIX, s-au îndreptat spre locul ajuns repede la modă: Şoseaua Kiselev.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

20
/10
/16

Calea Victoriei, Podul Mogoşoaiei până la războiul pentru  independenţă din 1877-1878, era socotită coloana vertebrală a oraşului, strada cea mai aristocratică, unde aveau loc evenimente mondene, se preumbla lumea bună – într-un cuvânt, unde se făcea şi se desfăcea tot ce conta în societatea bucureşteană.

08
/10
/16

Oraş cosmopolit, cu o activitate comercială susţinută, Bucureştiul a fost sute de ani loc de întâlnire pentru negustori de toate naţiile. Între aceştia cei mai reprezentativi rămân grecii, evreii şi armenii. Cei din urmă s-au aşezat într-un cartier compact, liniştit, curat, cu case temeinic clădite, în jurul bisericii care le aminteşte neamul.

07
/10
/16

Pe o întindere de 100.000 de metri pătraţi, având în centru spaţiul actual al halelor din spatele magazinului BUCUR, Târgul Moşilor a reprezentat, până la Primul Război Mondial, o formă de perpetuare a tradiţiei din vremea daco-romanilor.