Michel Gondry sau întoarcerea cinema-ului la origini
https://www.ziarulmetropolis.ro/michel-gondry-sau-intoarcerea-cinema-ului-la-origini/

Într-o epocă a dominaţiei digitalului, cineastul francez Michel Gondry propune o întoarcere la un cinema artizanal, ca mijloc de distracţie şi de stimulare a imaginaţiei şi a creativităţii, la îndemâna oricui, prin „Uzina filmelor de amatori” inaugurată la Cluj-Napoca în timpul TIFF şi deschisă până la sfârşitul lunii iulie.

Un articol de Ionuţ Mareş|19 iunie 2019

„Toată lumea are idei – de la copii și tineri și până la bătrâni și persoane nevăzătoare. Asta vreau să demonstrez”, spune Michel Gondry, în timp ce se plimbă, înconjurat de jurnaliști și de invitați, printre cele 15 decoruri incluse în „Uzina filmelor de amatori”.

Este un proiect pe care l-a inaugurat în prima zi a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF, 31 mai – 9 iunie) de la Cluj-Napoca, într-un spaţiu nou din afara oraşului, REIC – Centrul de Excelenţă pentru Industriile Creative .

Asta după ce în ultimii ani a fost implementat în mai multe orașe din lume, precum Montreal, Buenos-Aires, Frankfurt, Moscova, Rotterdam, Paris sau Cannes.

Sunt decoruri clasice, practice, dar adaptate stilului recunoscut al lui Gondry, ceea ce înseamnă multă culoare, un oarecare aer de artificialitate și abundența obiectelor de tot felul – de altfel, un colț cu aspect de depozit este plin de mărunțișuri utile pentru recuzită.

De la dormitor, sufragerie și bugătărie și până la o cafenea și un culoar predispus ca spaţiu pentru scene de film de suspans. De la o mașină (o Dacia veche albastră) și un vagon de tren ale cărui ferestre funcționează ca ecrane pe care rulează diferite peisaje și până la un ghișeu de bancă și o discotecă.

Decorurile comunică între ele – se poate trece uşor dintr-unul în altul, pentru a permite cât mai multe poveşti posibile. Şi pentru a uşura filmarea.

Sunt decorurile în care oricine poate participa, în echipă, la realizarea unui film de scurtmetraj în doar trei ore.

Grupurile de 8-12 amatori – Gondry subliniază mereu că proiectul se adresează oamenilor care nu lucrează în cinema – au la dispoziţie o oră şi jumătate pentru a alege genul filmului şi costumele, apoi neapărat titlul, pentru a decide personajele, rolurile fiecăruia dintre ei şi pentru a stabili planul – un fel de scenariu scris pe loc. Nu e timp de pierdut, pentru că totul se desfăşoară pe ceas.

Iar o oră şi jumătate este dedicată filmării propriu-zise în decorurile alese. Bineînţeles, e loc de improvizaţie în orice moment.

Toţi protagoniştii trebuie să apară cel puţin o dată în film. Nu există regizor, ci doar o persoană care filmează, pentru că dorinţa lui Gondry, opozant declarat al competiţiei în cinema, este să se creeze o poveste „în mod democratic”.

„Fără supervizare. Doar pentru distracţie. Asta motivează oamenii. Şi să înveţe câte ceva despre film”, spune cineastul francez, autorul unor titluri celebre ca „Eternal Sunshine of the Spotless Mind” („Strălucirea eternă a minţii neprihănite”, 2004) sau „La science des reves” („Arta viselor”, 2006).

Principiile lui Gondry care stau la baza proiectului? Se filmează cronologic, nu există montaj ulterior (montajul se face organic, de la o scenă la alta, încă din timpul filmării), nu se trag mai multe duble şi, mai ales, sunt permise greşelile. Ba chiar sunt încurajate.

Gondry exemplifică: dacă personajele sunt în maşină şi vorbesc, următorul cadru poate fi cu maşina filmată din exterior, rulând pe şosea – există o bandă specială cu asta, care este manevrată manual -, iar dialogul din maşină poate să continue pe coloana sonoră.

Este o idee simplă, aproape rudimentară, însă îi poate ajuta pe participanţi să înţeleagă câteva din principiile de bază ale limbajului cinematografic.

„Oamenii trebuie să vină cu mintea deschisă. Au libertatea să facă ce vor. Ideea este de a vedea în ce fel decorul şi recuzita influenţează poveştile oamenilor”, explică Michel Gondry, recunoscut pentru înclinaţia sa spre filmul fantastic.

El atrage atenţia că nu este vorba de o şcoală de cinema. „Este o distracţie”, repetă Gondry, evidenţiind că pentru el este important să se distreze cu propriile mijloace artistice.

La final rezultă un „mic film”, care este vizionat într-o cameră specială de pe platouri şi pe care participanţii îl iau cu ei acasă pentru a-l avea ca amintire şi pentru a-l arăta prietenilor şi familiei.

Uzina lui Gondry este ca o întoarcere la originile cinema-ului, când Georges Méliès folosea recuzită şi decoruri artficiale pentru a crea o lume de vis. În fond, (şi) asta este frumuseţea cinema-ului.

 

„Uzina filmelor de amatori” este un proiect organizat în cadrul Sezonului România-Franța 2019, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, Institut Français și Groupama Asigurări.

24
/12
/19

Un grup de tineri artiști timișoreni din cadrul Facultății de Arte și Design a Universității de Vest Timișoara au demarat un proiect unic, menit să aducă împreună creatorii și iubitorii de artă. Proiectul Artă și Artiști Români are o motivație pur educațională.

23
/12
/19

Comisia Națională a României pentru UNESCO – CNR UNESCO - a organizat în data de 17 decembrie cea de-a IV-a ediție a Galei anuale de sfârșit de an, care a reunit partenerii instituționali, respectiv reprezentanți ai instituțiilor publice, societății civile, mediului privat, precum și alți colaboratori, personalități din domeniile de interes ale UNESCO - educație, științe, cultură, comunicare și informare.

14
/12
/19

Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită începând cu data de 14 decembrie 2019 să vizitaţi expoziţia permanentă a colecţiei „Dan şi Liana Nasta”, intrată în patrimoniul muzeului anul acesta, prin generozitatea donatorilor, soții Mihai şi Elena Nasta, nepoții colecționarilor.

10
/12
/19

Luni, 9 decembrie, începând cu orele 19.00, în foaierul Sălii Liviu Ciulei (Izvor) a avut loc vernisajul expoziției permanente de portrete ale actorilor din trupa Teatrului L.S. Bulandra, realizate de fotograful (și actorul) Andrei Runcanu.

03
/12
/19

Pentru fostele state socialiste, 2019 marchează trecerea a 30 de ani de la revoluțiile care au schimbat cursul istoriei, iar pentru cehi, la fel ca și pentru români și alte națiuni ce s-au aflat în Blocul de Est, 1989 a marcat trecerea de la dictatură la democrație. Revoluția de Catifea, așa cum a fost numit evenimentul la cehi, a avut câteva caracteristici aparte, iar bucureştenii sunt așteptați să le descopere la deschiderea expoziției „1989. The Velvet Revolution”, pe data de 5 decembrie 2019, începând cu ora 19:00, la Centrul Ceh din Bucureşti.