Microistoria. Povești adevărate spuse pe viu
https://www.ziarulmetropolis.ro/microistoria-povesti-adevarate-spuse-pe-viu/

Astazi, de la ora 20.00, va avea loc la ARCUB, cea de a doua ediţie Microistoria. Poveşti adevărate spuse pe viu. Proiectul arhivează poveşti ale oamenilor obişnuiţi, spuse live chiar de ei, şi capabile să-i inspire şi pe alţii.

Un articol de Petre Ivan|5 martie 2018

Oameni din toate categoriile sociale, etnice, de vârstă și de gen care trăiesc azi în România povestesc live pe scenă o întâmplare din timpul perioadei de tranziție care le-a marcat viața. Fiecare poveste e adevărată și fiecare voce care o spune este autentică, deci spectacolele se plasează între documentar și teatru. Rezultă o imagine a României, așa cum arată ea astăzi, după 100 de ani de existență.

Cum am supraviețuit tranziție

De aproape 30 de ani ne aflăm pe drumul de la un regim la altul, dinspre comunism înspre capitalism, sau înspre ce a mai rămas din el. Am trecut cu toții prin etapele tranziției: momentul Revoluției din 1989, tulburii ani ’90, schimbările percepute după intrarea României în Europa, în anul 2007, prin momente bune și prin momente de declin ale societății.

Ne amintim cu toții etapele macro, dar ce se întâmplă cu cele micro? Cum am parcurs fiecare dintre noi acest drum și ce impact a avut el asupra vieții noastre personale și asupra familiei din care facem parte?

La cea de a doua ediție a Microistoria. Povești adevărate spuse pe viu vrem să aflăm care au fost experiențele cele mai puternice de după 1989 ale oamenilor obișnuiți din România. Am trimis invitații către 100 de persoane cu rugămintea de a ne povesti “Cum au supraviețuit tranziției (de la comunism la capitalism)?” și suntem în curs de selectare a celor mai interesante dintre acestea. Vom alege poveștile care aduc un punct de vedere personal, unic și semnificativ pentru traseul unei persoane, având credința că fiecare dintre noi este relevant pentru tabloul mai mare din care facem cu toții parte.

Cei interesati sunt invitati pe 5 martie 2018, ora 20:00, la ARCUB- Centrul Cultural al Municipiului București, strada Lipscani nr. 84-90, la o seară specială (cu intrare liberă) în care confesiunile unor oameni obișnuiți vă vor da energie pentru reimaginarea propriei existențe.

***

Proiectul Microistoria. Povești adevărate spuse pe viu își propune să arhiveze povești ale oamenilor obișnuiți, spuse live chiar de ei, și capabile să-i inspire și pe alții. Oameni din toate categoriile sociale, etnice, de vârstă și de gen care trăiesc azi în România povestesc livepe scenă o întâmplare din timpul perioadei de tranziție care le-a marcat viața. Fiecare poveste e adevărată și fiecare voce care o spune este autentică, deci spectacolele se plasează între documentar și teatru. Rezultă o imagine a României, așa cum arată ea astăzi, după 100 de ani de existență.Poveștile spuse în finala primei etape a proiectului pot fi vizionate online la www.microistoria.ro. După încheierea celei de a doua ediții, poveștile finaliste vor fi adăugate și ele în aceeași arhivă online.

Proiectul Microistoria este produs de Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului, în parteneriat cu Teatrul Național Radiofonic, cu sprijinul ARCUB și unteatru. Proiect finanțat de AFCN.

Concept și curatoriere: Cristina Modreanu/ Echipă: Florentina Bratfanof (directoare de casting), Lucian Iordan (video), Peter Kerek (regie), Paul Dunca (MC), Ioana Gonțea (coordonatoare de proiect), Oana Cristea-Grigorescu (coordonatoare echipa radio), BiancaBoitan-Rusu (coordonatoare PR), Alexandra Pascu (asistentă producție), Adi Bulboacă (foto).   

Foto: Microistoria – microistoria.ro

 

 

26
/08
/22

Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”, care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

25
/08
/22

În perioada 26 - 31 august 2022, în continuarea proiectului (burn)OUT, artistele Irina Marinescu, Andreea Novac, Eza (Alina Ușurelu), psihoterapeuta Mihaela Vechiu, sociologa Fidelie Kalambayi și artista portugheză Gabriela Conçalves invită publicul la prezentarea cercetării artistice pe tema recuperării pe care au inițiat-o în cadrul proiectului Recovery (Recuperare) și la o serie de trei ateliere de creaţie rezultate în urma acestei cercetări.

24
/08
/22

Cea de-a treia ediție Romanian Jewelry Week, organizată de Assamblage, va avea loc în perioada 5 - 9 octombrie 2022 la Biblioteca Națională a României și în alte cinci locații conexe din București. Evenimentul propune timp de cinci zile un format efervescent de târguri, expoziții, conferințe, tururi ghidate și multe alte evenimente surpriză dedicate iubitorilor de bijuterie.

24
/08
/22

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită bucătari din România să se alăture ediției din 2022 a proiectului „Gustul ca patrimoniu”, parte a programului LA PAS Timișoara, desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Provocarea constă în reinterpretarea în cheie locală a borșului ucrainean, recent intrat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO aflat în pericol.

23
/08
/22

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective, „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.

23
/08
/22

Sala Omnia așa cum nu a fost văzută niciodată! Concepută de colectivul artistic austriac mutual loop special pentru acest spațiu cu un trecut deloc liniștit, instalația imersivă și interactivă „Omission Possible” deschide în mod cu totul excepțional această clădire aproape uitată, într-un demers care chestionează percepția omului contemporan asupra efectelor trecerii timpului peste construcții și simboluri istorice.