Micul prinț în versiune teatru-dans la Teatrul „Stela Popescu”
https://www.ziarulmetropolis.ro/micul-print-in-versiune-teatru-dans-la-teatrul-stela-popescu/

Teatrul „Stela Popescu” îşi invită spectatorii la premiera cu Micul prinţ, un concept de  teatru – dans semnat de Ioana Macarie, adaptare după povestea lui Antoine de Saint-Exupéry. Premiera este prezentată de Primăria Municipiului Bucureşti prin intermediul Teatrului „Stela Popescu” la Sala mică a Palatului Naţional al Copiilor, vineri, 23 martie ora 19 şi sâmbătă, 24 martie, ora 11.

Un articol de |16 martie 2018

De ce s-au oprit autorii la ideea de teatru – dans pentru acest titlu ? Pentru că, dorind ca spectacolul să poată fi urmărit începând de la vârsta de patru ani, iar subiectul cărții nefiind unul simplu, ci adresându-se copiilor mai mari și chiar adulților, dansul reprezintă soluția cea mai convingătoare pentru a transmite emoții și a traduce mesaje complicate pe înțelesul copiilor mai mici.

In spectacolul Micul prinț veți descoperi o interesantă sinteză de mimică, pantonimă, dans contemporan, balet, dans sportiv, hip – hop și nu numai, într-o creație unică.

Acest nou spectacol continuă orientarea repertorială a Teatrului „Stela Popescu” care își propune și în anul 2018 să continue promovarea și dezvoltarea culturală pentru copiii de vârstă preșcolară, școlară și tânără. 

Am trecut prin mai multe idei până am decis că acesta ar fi cel mai bun titlu pentru a ilustra ceea ce ne dorim să realizăm în acest an pe scena teatrului nostru, pentru că povestea Micul prinț îmbină foarte convingător mesajele care sensibilizează atât publicul tânăr, cât și pe cel adult. – Manuela Hărăbor, director artistic al Teatrului „Stela Popescu”

Pentru spectacol Micul Prinț adaptarea, scenariul, regia și coregrafia sunt semnate de coregraful Ioana Macarie, costumele și scenografia de Oana Drăghici, cărora li se alătură pentru sound design – Teodor Pisai și light design – Ionuț Dumitrașcu.

In distributie se găsesc Alex Floroiu – Micul Prinț, Cătălin Frăsinescu – Aviatorul, Carla Waltner/Alis Gheorghe – Vulpea, Andrei Dogaru/Stefan Rebeja – Sarpele, Monica Cozma/Sabina Ionță/Carmen Mărgărit/Maria Anghel/Ana Mihai – Trandafirii,  Cristina Marin/Silvia Maurițiu – Floarea, Zoran Raici/Constantin Chiță – Regele, Octavian Iuga./ Dragoș Ieremia – Afaceristul, Alex Mălăeru / Daniel Goliță – Infumuratul, Andrew Lupu – Exploratorul.

Este o poveste pentru toate vârstele – mai mult pentru adulți, aș spune, pentru că sunt foarte multe metafore în acest spectacol pe care noi doar le “desfacem”… și aruncăm un parfum către publicul tânăr pentru a le deschide pofta de a citi mai departe Micul Prinț sau pentru a-şi ruga părinții să le citească câte o pagină.” – Nicolae Pungă, directorul general al Teatrului „Stela Popescu”

Micul Prinț este un spectacol de teatru – dans despre inocența copilăriei, o călătorie stelară a doi prieteni, cuplu copil – adult, o relație umană care poate fi regăsită, într-o anumită măsură, în orice familie.

În această aventură, copilul întâlnește personaje care îl ajută să descopere drumul către simplitatea vieții. Adultul face o călătorie în sens invers și descoperă importanța inocenței în viața adultă. Este o poveste despre prietenie în sensul ei cel mai pur, despre acea prietenie care depășește barierele de vârstă și spațiu.

Foto: Micul prinț ,  Teatrul „Stela Popescu” – facebook

 

12
/07
/16

Polonia s-a calificat în sferturile Euro 2016, dar peste 25 de ani, dacă cineva își va aduce aminte de acest meci o va face datorită golului superb marcat de Shaquiri. Genul de bijuterie, care pe vremea când transmisiile în direct erau mai puține și reluările erau mai rare decât florile de colț, putea fi povestită ore în șir de un iubitor de fotbal unui înrobit de acest sport.

12
/07
/16

O idee greu de suportat pentru englezi: dincolo de un anume punct, precis delimitat în timp (1966, anul în care au devenit campioni mondiali, pe teren propriu, graţie unui arbitru sovietic lovit brusc de miopie), istoria fotbalului lor nu a mai fost reală.

12
/07
/16

Este oficial! Noul selecţioner al echipei naţionale, Tata Lucian Pintilie - Mircea Daneliuc a refuzat, din lehamite, postul - , a alcătuit Dream team-ul care se vor bate pentru calificarea la Mondialul din Rusia de peste doi ani.

12
/07
/16

Brazilia nu e la Euro. Ar fi meritat, la cât de prost a jucat zilele astea la Copa América (tocmai ce a pierdut la Peru, shuperu peru peru peru, fiind eliminată încă din grupe). Ar fi fost şi-n ton, şi-n semiton cu ce se întâmplă zilele acestea în Franţa, unde 24 de formaţii (enooooooooorm de multe!) expun pragmatism rudimentar, malaxează frustrări şi din când în când oferă şi ceva fotbal.

12
/07
/16

Trăim una dintre acele zile magice când după o cafea mare și amară nu putem spune nici că a fost bine, dar nici nu ne lasă inima să zicem că a fost rău. „Atunci, cum a fost?”, ar putea întreba un neutru. „Ca la noi”, ar fi primul răspuns valid, și orice am pune după ar strica totul.

12
/07
/16

Recunosc, am plâns la golul lui Basti împreună cu superba sa logodnică, jucătoarea de tenis Ana Ivanovici. Şi, odată cu noi, întreaga emisferă nordică. Mă uitam în jurul meu şi toți, tineri sau bătrâni, doamne elegante sau bărbaţi demni, îşi ștergeau lacrimile, fiecare într-un gest personal, încercând sa camufleze momentul.

12
/07
/16

În iunie 1984, eram prea mic și prea izolat ca să fi citit cartea lui George Orwell („1984”), dar suficient de mare ca să știu cum stă treaba cu „Big Broter”, care ne urmărea din toate pozițiile. Cu toate acestea, în luna aceea am fost cel mai liber om de pe pământ, grație fotbalului.

12
/07
/16

„Dacă privim cu atenţie un animal, avem sentimentul că înlăuntrul lui se ascunde un om care-şi bate joc de noi”, zice undeva Canetti. Scriitor. Unul dintre cei mari. Şi subevaluaţi. Dar e mai bine aşa. Decât să fie snobat aiurea mai bine să fie citit de cei care (îl) merită. În ciuda rezonanţei latine a numelui, Canneti s-a născut în Bulgaria, a scris magistral în germană şi a devenit cetăţean britanic mai spre final. Un cosmopolit. Nu ştiu câte lire ar fi dat pe Brexit, însă mi-am amintit de vorbele lui privind tabloul optimilor de finală.

12
/07
/16

Motto : „Prin asta eşti celebră-n Orient, O, ţară tristă, plină de humor...” (Cu voi - George Bacovia) Chiar dacă părea greu de crezut, soarele a răsărit și după ce echipa națională a fost învinsă și trimisă acasă de către Albania. Sunt ceva nori pe cer, dar garantez că vor trece și aceștia.

12
/07
/16

„Într-o vale îndepărtată din Iugoslavia, se pare că locuitorii au abolit hazardul, graţie unei aruncări speciale de zaruri”. Am citit asta undeva, nu mai ştiu unde, după cum nu sunt sigur nici dacă asta e forma exactă a citatului sau doar o aproximare personală. Oricum, capturează esenţialul. Ce ştiu însă cu precizie e că respectiva vale nu era pe teritoriul Croaţiei de azi. Dacă era, meciul cu Portugalia ar fi fost o formalitate.

12
/07
/16

Campionatul European de Fotbal s-a sfârșit cu victoria Portugaliei – e un amănunt care nu v-a scăpat, nu avea cum, în nebunia cu care totul se anunță acum, fără prea multe explicații. Încerc, totuși, o explicație culturală - și fotbalul creează cultură, nu știați? De ce Portugalia?

12
/07
/16

INTERVIU Născut în 1992, Ion Indolean este critic de cinema şi, mai nou, regizor. Primul său film, experimentalul „Discordia”, a câştigat premiul pentru cel mai bun debut românesc la TIFF. „Nu-mi plac regulile, convenţiile, normele”, spune Ion Indolean, a căruit radicalitate i-a intrigat pe mulţi dintre cei care i-au văzut filmul.

12
/07
/16

 Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu prezintă joi, 14 iulie și vineri, 15 iulie, de la orele 18:00, avanpremiera spectacolului „Cel mai mare Gulliver” în regia lui Alexandru Dabija.

12
/07
/16

„Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale” continuă periplul prin ţară după ce, timp de o săptămână, publicul din Tulcea a fost invitat să vizioneze unele dintre cele mai frumoase filme româneşti realizate în ultimii ani.