Miguel de Cervantes, patru secole mai târziu
https://www.ziarulmetropolis.ro/miguel-de-cervantes-patru-secole-mai-tarziu/

Istoricii aflaţi în căutarea mormântului unuia dintre cei mai mai renumiţi scriitori spanioli, Miguel de Cervantes, au anunţat, luni, că au descoperit sub capela unei biserici din Madrid fragmente dintr-un sicriu pe care sunt gravate iniţialele romancierului.

Un articol de Petre Ivan|28 ianuarie 2015

La patru secole după moartea creatorului personajului Don Quijote, istoricii şi arheologii spanioli încearcă să localizeze mormântul celebrului scriitor Miguel de Cervantes şi speră că o identificare oficială a locului în care acesta a fost îngropat va atrage numeroşi turişti şi „pelerini” culturali.

Cercetătorii au început să folosească un radar de ultimă generaţie, în aprilie 2014, pentru a explora subsolul unei străvechi biserici aflate în centrul Madridului, unde scriitorul a cerut să fie înmormântat.

Oamenii de ştiinţă au anunţat că au descoperit anumite oseminte şi fragmente dintr-un sicriu. Pe unul dintre fragmente, pe două cleme metalice, sunt gravate literele „M” şi „C”.

Antropologii şi medicii legişti spanioli îndeamnă însă la prudenţă, insistând asupra faptului că analizele se află deocamdată într-un stadiu incipient.

„Nu putem să confirmăm că l-am descoperit pe Cervantes, nici să garantăm că acesta este sicriul lui Cervantes. Realitatea este aceasta: am găsit un sicriu în stare avansată de deteriorare şi câteva oseminte într-un colţ al criptei”, a explicat Francisco Etxeberria într-o conferinţă de presă.

Cel puţin şapte morminte au fost descoperite în subsolul acelei biserici, însă doar două dintre ele au fost deschise deocamdată.

Unul dintre cei mai mari scriitori ai „Secolului de aur” spaniol, Cervantes a murit, sărac, pe 22 aprilie 1616 şi a fost îngropat în ziua

Miguel de Cervantes Saavedra (tablou atribuit lui Juan de Jáuregui și care se presupune că îl reprezintă pe Cervantes)

Miguel de Cervantes Saavedra (tablou atribuit lui Juan de Jáuregui și care se presupune că îl reprezintă pe Cervantes)

următoare, potrivit documentelor epocii, în această biserică aflată lângă o mănăstire, a cărei arhitectură a fost modificată de mai multe ori de atunci.

Mai multe călugăriţe trăiesc în acea mănăstire, inclusă în patrimoniul cultural al Madridului încă din anul 1921, fapt care face dificilă demararea unor săpături arheologice, fără o localizare precisă.

Născut în 1547, în oraşul universitar Alcala de Henares, în apropiere de Madrid, Miguel de Cervantes Saavedra a fost romancier, poet şi dramaturg, fiind considerat un simbol al literaturii spaniole.

Este în primul rând cunoscut ca autor al romanului „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha” („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi), considerat primul roman european modern şi una dintre cele mai valoroase opere ale literaturii universale, publicat iniţial în două părţi, apărute în 1605, respectiv 1615. Miguel de Cervantes a fost supranumit „Principele ingeniozităţii”.

UNESCO a declarat, în 1995, ziua de 23 aprilie – data morţii lui Miguel de Cervantes – Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor.

Foto: Miguel de Cervantes – wikipedia

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.