Miguel de Cervantes, patru secole mai târziu
https://www.ziarulmetropolis.ro/miguel-de-cervantes-patru-secole-mai-tarziu/

Istoricii aflaţi în căutarea mormântului unuia dintre cei mai mai renumiţi scriitori spanioli, Miguel de Cervantes, au anunţat, luni, că au descoperit sub capela unei biserici din Madrid fragmente dintr-un sicriu pe care sunt gravate iniţialele romancierului.

Un articol de Petre Ivan|28 ianuarie 2015

La patru secole după moartea creatorului personajului Don Quijote, istoricii şi arheologii spanioli încearcă să localizeze mormântul celebrului scriitor Miguel de Cervantes şi speră că o identificare oficială a locului în care acesta a fost îngropat va atrage numeroşi turişti şi „pelerini” culturali.

Cercetătorii au început să folosească un radar de ultimă generaţie, în aprilie 2014, pentru a explora subsolul unei străvechi biserici aflate în centrul Madridului, unde scriitorul a cerut să fie înmormântat.

Oamenii de ştiinţă au anunţat că au descoperit anumite oseminte şi fragmente dintr-un sicriu. Pe unul dintre fragmente, pe două cleme metalice, sunt gravate literele „M” şi „C”.

Antropologii şi medicii legişti spanioli îndeamnă însă la prudenţă, insistând asupra faptului că analizele se află deocamdată într-un stadiu incipient.

„Nu putem să confirmăm că l-am descoperit pe Cervantes, nici să garantăm că acesta este sicriul lui Cervantes. Realitatea este aceasta: am găsit un sicriu în stare avansată de deteriorare şi câteva oseminte într-un colţ al criptei”, a explicat Francisco Etxeberria într-o conferinţă de presă.

Cel puţin şapte morminte au fost descoperite în subsolul acelei biserici, însă doar două dintre ele au fost deschise deocamdată.

Unul dintre cei mai mari scriitori ai „Secolului de aur” spaniol, Cervantes a murit, sărac, pe 22 aprilie 1616 şi a fost îngropat în ziua

Miguel de Cervantes Saavedra (tablou atribuit lui Juan de Jáuregui și care se presupune că îl reprezintă pe Cervantes)

Miguel de Cervantes Saavedra (tablou atribuit lui Juan de Jáuregui și care se presupune că îl reprezintă pe Cervantes)

următoare, potrivit documentelor epocii, în această biserică aflată lângă o mănăstire, a cărei arhitectură a fost modificată de mai multe ori de atunci.

Mai multe călugăriţe trăiesc în acea mănăstire, inclusă în patrimoniul cultural al Madridului încă din anul 1921, fapt care face dificilă demararea unor săpături arheologice, fără o localizare precisă.

Născut în 1547, în oraşul universitar Alcala de Henares, în apropiere de Madrid, Miguel de Cervantes Saavedra a fost romancier, poet şi dramaturg, fiind considerat un simbol al literaturii spaniole.

Este în primul rând cunoscut ca autor al romanului „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha” („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi), considerat primul roman european modern şi una dintre cele mai valoroase opere ale literaturii universale, publicat iniţial în două părţi, apărute în 1605, respectiv 1615. Miguel de Cervantes a fost supranumit „Principele ingeniozităţii”.

UNESCO a declarat, în 1995, ziua de 23 aprilie – data morţii lui Miguel de Cervantes – Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor.

Foto: Miguel de Cervantes – wikipedia

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.