Mike Godoroja: „Vom fi mereu o țară surprinzătoare”
https://www.ziarulmetropolis.ro/mike-godoroja-vom-fi-mereu-o-tara-surprinzatoare/

Muzicianul Mike Godoroja (53 de ani), cunoscut şi ca realizator de emisiuni de radio şi televiziune de profil blues, jazz sau rock, fondator al Mike Godoroja & Blue Spirit, a militat mereu ca românii să rămână în România. El ne-a oferit un interviu special în acest an al centenarului Marii Uniri.

Un articol de Andrei Crăciun|4 aprilie 2018

Mike, la ce lucrezi acum? Ce pregătești și unde vă putem vedea, pe tine și formația, în perioada următoare?
Lucrăm la un proiect foarte complex, un dublu album ce se numește „Născut în România“. Este o întreprindere mult mai laborioasă decât mi-am închipuit, dar fascinantă. Această apariție discografică cred că va reprezenta spiritul aniversar al formației noastre, noi împlinind în 2018 două decenii de activitate. În perioada următoare avem concerte pregătitoare turneului din toamnă.

Pentru cine nu te cunoaște, care e istoria lui Mike Godoroja, pe scurt? Din cele mai vechi timpuri până astăzi? De unde vii și unde mergi?
Provin dintr-o familie de basarabeni, dar m-am născut în București, am crescut înconjurat de prieteni care ascultau sau studiau muzică, ca atare această pasiune pentru arta sunetelor mi-am format-o de timpuriu, încă de prin clasa a V-a, a VI-a; am fost susținut de părinții mei, care după puterile lor m-au ajutat să procur discuri cu: Led Zeppelin, Ray Charles, Johnny Cash.

În liceu am intrat într-o formație de rock, Phoebus, alături de muzicieni care au făcut carieră: Gheorghe Emanuel „Fiță” – la chitară și claviaturi (a cântat cu Rosu și Negru și Direcția 5) , Florin Ionescu – la tobe (care a cântat cu Direcția 5) și regretatul Net –la chitară bas. Fratele meu era un foarte bun chitarist, într-o altă formație, așa că acasă trăiam într-o atmosferă de instrumente și discuri vinyl.

În facultate am fondat clubul de jazz Richard Oschanitzky, ajutat fiind de George Marcu, Liviu Zamora și Florian Lungu (Moșu) – excelenți oameni de radio. Și tot în acea perioadă am început cursurile de saxofon tenor cu nemuritorul interpret de jazz Dan Mândrilă.

După facultate, am avut șansa să intru la radio și în televiziune, unde ideile mele de promovare a muzicii de jazz, rock și blues au putut fi puse în practică, primind de la public un semnal cuceritor. M-am reîntors pe scenă în 1997, înființând proiectul Mike Godoroja & Blue Spirit, iar în paralel am fost producătorul formației Iris, punându-mi în practică cunoștințele căpătate din anii de facultate, de la Paris – în specializarea televiziune. Drumul meu a rămas neschimbat până azi. Și asta voi face cât voi mai putea.

Prin albumul Născut în România militezi în anul 2018 – an de mari frământări sociale în care mulți renunță să mai rămână în România – la a trăi și a lupta în continuare aici, unde ne-am născut. De ce? Ce crezi tu despre patriotism?
Cred că a fi născut aici nu este o rușine sau o mândrie mai mare decât a fi american, neamț sau coreean… Pentru că aici înseamnă Rapsodia Română și Coloana fără sfârșit,  casa în care ne-am născut și drumul nostru unic în cunoaștere. Aici sunt anii superbi de facultate, e spiritul lui Johnny Răducanu și al lui Florian Pittiș, aici este publicul pe care îl iubesc și îl cinstesc… Și asta nu e puțin lucru… Înseamnă totul!

Ai trăit o vreme în Canada și ai lucrat în Statele Unite ale Americii, cum se face că nu ai rămas în Occident? Ce te-a adus înapoi acasă?
Nu am rămas în Occident, ci am revenit, pentru că nu am vocație de emigrant.

Insiști să vedem și partea plină a paharului? Care e partea plină?
Partea plină este viața noastră, din care fac parte părinții, prietenii, copiii noștri, visele din adolescență, oamenii de bună-credință care sunt majoritari în țara noastră.

România își aniversează în acest an centenarul. Unde crezi că va fi țara noastră peste încă o sută de ani?
Țara noastră va fi în aceeași poziție în care a fost și cu o sută de ani în urmă în raport cu țările occidentale, adică vom avea o evoluție moderată, într-o continuă scenetă caragialescă, cu vârfuri culturale și sportive, ce vor face Occidentul invidios. Vom fi mereu o țară surprinzătoare.

Care e cea mai importantă valoare din viața ta? Ce ți-ar plăcea să lași moștenire tinerelor generații?
Vreau să las moștenire spiritul meu tânăr, iubirea față de părinți și respectul sacru pentru marile valori.

Țara noastră va fi în aceeași poziție în care a fost și cu o sută de ani în urmă, în raport cu țările occidentale, adică vom avea o evoluție moderată, într-o continuă scenetă caragialescă, cu vârfuri culturale și sportive, ce vor face Occidentul invidios. (Mike Godoroja, muzician)

Foto: arhiva personală a artistului



10
/02
/16

Pasionat de muzica clasică și de jazz, Gelu Nițu joacă într-un spectacol inspirat din viața unuia dintre compozitorii săi preferați, Paganini. Povestește despre cum a lucrat cu regizorul american Mick Davis, despre rolurile din teatru și despre relația cu publicul. 

30
/12
/15

Mihaela Drăgan (29 de ani), romă, actriță, feministă. A cunoscut, în anii din urmă, succesul în teatrul independent românesc, cu spectacole precum “Del Duma”, “La Harneală” sau “Gadjo Dildo”. Dar cine este, de fapt, Mihaela Drăgan? De unde vine? Și, mai ales, încotro se îndreaptă?

23
/12
/15

INTERVIU „Îmi plac cel mai mult genurile amestecate – dramediile”, spune actriţa Mihaela Sîrbu, cunoscută pentru roluri din filme-reper recente ale Noului Cinema Românesc, precum „Aferim!”, „Toată lumea din familia noastră” şi „Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism”. Un interviu special despre actoria de film.

03
/12
/15

DUBLU-INTERVIU Răzvan și Andreea Stoica sunt frați și muzicieni care împărtășesc aceeași pasiune. Locuiesc în Amsterdam și... mai peste tot în lume, pe unde au concerte. În seara asta îi puteți asculta la Sala Radio, într-un spectacol-eveniment: „Duo Stradivarius”. Răzvan și Alexandru Tomescu vor cânta la viorile Stradivarius, iar Andreea îi va acompania la pian.

29
/11
/15

„Alături de filme de festival, MUBI înseamnă și filme cult și clasice, așa că o bună parte din catalog conține nume sonore din istoria cinematografiei”, afirmă, într-un interviu pentru Ziarul Metropolis, Ioana Diaconu, reprezentanta pentru România a MUBI, platformă internaţională de filme.

28
/11
/15

MEMORIA CULTURALĂ Cine-şi mai aminteşte de „Răzbunarea haiducilor”, „Răpirea fecioarelor”, „Zestrea domniţei Ralu” sau de serialul de televiziune „Toate pânzele sus!”? În peste 40 de ani de film românesc, Colea Răutu a creat roluri memorabile. S-a născut pe 28 noiembrie 1912.

09
/11
/15

Cum arată programul unui artist de jazz de succes, pentru care „acasă” înseamnă Brooklyn, New York? Cât de important e să încalci regulile? Prin ce se aseamănă doina românească cu blues-ul american? Ne povestește pianistul Lucian Ban, într-un interviu inedit, sub formă de alfabet.