Mikhail Baryshnikov: Nu poți face artă cu ură
https://www.ziarulmetropolis.ro/mikhail-baryshnikov-nu-poti-face-arta-cu-ura/

La Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu de anul acesta, Mikhail Baryshnikov prezintă un one-man show intitulat „Brodsky/Baryshnikov”, în regia lui Alvis Hermanis, bazat pe poemele poetului rus Joseph Brodsky. Cele două reprezentaţii sunt programate pe 15 iunie, ora 22.00, şi 16 iunie, ora 18.00.

Un articol de Monica Andronescu|15 iunie 2017

„Ne mințim că mai avem atâta timp, dar nu mai avem. Suntem cu toții muritori, iar eu sunt un muritor care are o familie. Îmi place să cred despre mine că sunt un om normal, care din când în când face artă. Dar sunt în primul rând soț, tată, bunic…” Așa își încheia Mikhail Baryshnikov întâlnirea cu presa de la Sibiu, din după-amiaza zilei de 13 iunie, după ce a străbătut încet, admirând clădirile, întreaga Stradă a Cetății, „Cea mai frumoasă stradă din Sibiu”, așa cum este ea supranumită.

„Sunt foarte bucuros că revin în România după mai bine de cincizeci de ani”, a spus Baryshnikov zâmbind. „În 1970, cred că am mai trecut pe aici câteva zile, cu o trupă de balet rusească. Oricum, frumusețea Sibiului am putut s-o văd abia zilele astea, când am fost chiar impresionat de amploarea festivalului. Nu e o reacție la festivalul de la Edinburgh, să zicem, cumva e chiar mai mult. Tot orașul e implicat, voluntarii sunt peste tot, programul e bun, vin aici artiști tineri din toată lumea și artiști consacrați și bătrâni ca mine. De-abia aștept să joc în fața publicului de la Sibiu”. Iar în seara de 15 iunie, Mikhail Barishnikov se va afla pentru o primă reprezentație cu spectacolul „Brodsky/ Baryshnikov”, în regia lui Alvis Hermanis, pe scena Teatrului „Radu Stanca”, urmând ca cea de-a doua să aibă loc pe 16 iunie, biletele pentru ambele reprezentații fiind epuizate cu luni în urmă, imediat ce au fost puse în vânzare.

Asemănat adeseori cu balerini celebri precum Vaslav Nijinski sau Rudolf Nuriev, Mikhail Baryshnikov nu s-a limitat la baletul clasic și e recunoscut în lumea întreagă pentru apariții neobișnuite, imprevizibile, care i-au adus și mai multă faimă, precum rolul său din serialul „Sex and the City”, lucru care ulterior a atras filantropiști pentru organizația lui non-profit, Centrul de Arte Baryshnikov din New York, pe care l-a fondat în 2005. La Sibiu, Baryshnikov a fost vedeta incontestabilă în acest an, când mai toată lumea prezentă la festival n-a ratat prilejul să se fotografieze cu el sau să-i zâmbească pe stradă, mai ales că celebrul artist cu un Glob de Aur în palmares, care și-a început cariera la Mariinsky Ballet în Leningrad și a devenit apoi director artistic la American Ballet Theatre, s-a arătat seara la clubul festivalului…

„Acest spectacol pe care-l prezint la Sibiu este pentru mine unul foarte personal – vorbește despre prietenia mea cu marele poet rus Joseph Brodsky, pe care îl cunosc de zeci de ani. Vorbește despre oameni și despre artă, despre literatură și poezie, adică exact despre ce sărbătorește acest festival în fiecare vară. Sunt puțin emoționat, pentru că sunt într-o țară în care doar câțiva oameni înțeleg rusa, limba în care voi juca, dar există o traducere bună, care e deja pregătită”, a spus Baryshnikov.

Despre copilărie și începutul carierei de dansator

S-a născut în Riga, în Letonia, într-o familie mai degrabă disfuncțională. Cu tatăl său nu s-a înțeles prea bine niciodată. În schimb cu mama lui a avut o relație specială, iar sinuciderea ei, la momentul când el era doar un adolescent, l-a marcat profund.

„Tata era în Armata Sovietică și în 1946, după Conferința de la Ialta, a fost în țările baltice. Eu m-am născut în 1948, când era un dezastru, după ce Rusia se divizase”, a povestit el la Sibiu. „Mama era o femeie simplă și foarte modestă, însă o ființă extraordinară, fascinată de cultură în general. În Rusia postbelică, unde apele erau încă tulburi, acest om minunat era deschis față de orice tip de artă. O interesa să vadă o sută de oameni cântând pe plajă sau orice spectacol de teatru, chiar dacă era în limba letonă, și mă lua și pe mine cu ea, pentru că nu putea să mă lase singur acasă. Iar eu o rugam să-mi explice ce se întâmplă pe scenă, vorbeam prea tare în sala de teatru, rușii se uitau la mine și eu nu înțelegeam de ce! Mă ducea la operă, la concerte ale Filarmonicii și într-o zi am ajuns la balet. Nu era un simplu spectacol, era un spectacol în care dansau copii alături de adulți, pe scenă, în decor… A fost ca un cutremur pentru mine. A fost o experiență extraordinară să văd cum toate artele se combină într-o clipă. Și i-am zis mamei că vreau să fiu și eu ca ei. Iar la grădiniță dansam. Făceam dansuri populare și îmi plăcea la nebunie. Am aflat apoi că există școli speciale la care trebuie să mergi ca să ajungi profesionist. Fără să știe mama și tata, m-am dus la o audiție. Apoi m-am întors acasă și i-am anunțat că eu o să merg la o școală de balet și coregrafie. Acesta a fost începutul carierei mele de dansator”, a povestit Baryshnikov despre acele momente din copilărie când a înțeles că drumul lui e dansul.

„Am urcat pe scenă încă din primul an de studiu, când făceam cu toții figurație. Prima dată am pășit pe scenă în „Dama de pică”, opera lui Ceaikovski, unde eram copilul negru care ține în brațe un cadou în actul al doilea. Și nici n-au făcut risipă de cosmetice cu mine, m-au băgat pur și simplu într-un ciorap maro! A fi pe scenă prima oară a fost o experiență remarcabilă, evident. Îmi tremurau mâinile în care țineam cutia neagră… și în jurul meu oamenii cântau și dansau.”

Și din acel moment a început un drum teribil care l-a dus în punctul în care se află azi. „Dansul este obsesia mea. Viața mea.” Așa își rezumă timpul, viața, artistul care și-a forțat corpul până la extrem și a suferit douăsprezece intervenții chirurgicale…

„Arta are nevoie de sacrificii”

„Cei care vor să facă artă trebuie să țină minte că nu e un drum ușor. Arta are nevoie de sacrificii, spunea Konstantin Stanislavski, omul de teatru vizionar din Rusia. Sunt de acord. Și aici e vorba și despre sacrificii în relațiile cu oameni, cu familia, cu viața în general. În viitoarea lor viață de artist, vor exista anumite limite, pentru că în artă îți pui la încercare capacitățile tot timpul. Dacă ești dansator profesionist, de exemplu, trebuie să găsești mereu o cale de a-ți păstra echilibrul în viață, căci uneori înfrângerile sunt mult mai puternice decât victoriile și, într-un fel, mult mai valoroase pentru dezvoltarea ta. Trebuie să înveți să te lupți cu anxietatea/neliniștea, pentru că arta e o boală. Milioane de oameni fac artă în lumea întreagă și foarte puțini au norocul de a fi în centru tot timpul, ca Maya Plisețkaia sau Placido Domingo.  Dintre câteva milioane, doar câțiva sunt norocoși. Dacă adormi în fiecare seară visând la cum o să faci artă, mergi pe drumul ăsta! Dacă nu, nu merge!” a mai spus Baryshnikov la întâlnirea de la Sibiu.

„Perfecțiunea nu poate fi atinsă” crede artistul care toată viața a căutat perfecțiunea. Brodsky avea un crez preferat: „Fii bun! Fii bun cu tine, cu alți oameni, cu tot ce faci! E o regulă a vieții după care ar trebui să trăim.” Cam acesta rămâne gustul cel mai puternic al întâlnirii cu Mikhail Baryshnikov. Și o extraordinară concluzie, pornind de la tema FITS din acest an, care este IUBIREA: „Nu poți face artă cu ură.”

FOTO: Sebastian Marcovici și Maria Ștefănescu

09
/06
/20

Sâmbătă, 13 iunie, de Ziua Porților Deschise, Fundația Calea Victoriei vine în vizită la tine! Și aduce în dar demo-uri gratuite la cele mai îndrăgite cursuri din program, reduceri care durează un weekend întreg, lectori simpatici și o mulțime de alți oameni care au aceleași pasiuni ca tine.

03
/06
/20

Muzeul Naţional Cotroceni vine în întâmpinarea publicului pasionat de artă şi istorie, reluând din data de 2 iunie 2020 şi activitatea expoziţională. Un proiect cultural valoros, expoziția „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”, este inclus de astăzi în circuitul de vizitare al muzeului.

29
/05
/20

Cu ocazia Centenarului Paul Celan, Primăria Muncipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Federal al Afacerilor Europene şi Internaţionale al Republicii Austria prin Forumul Cultural Austriac București și Facultatea de Litere din București, Secția Germanistică, au realizat expoziția CELAN 100 – Printre cuvinte/ Unter den Wörtern.

21
/05
/20

Eros Di Prima, arhitect și fondatorul Asociației Culturale Creative Spaces din Italia, ne vorbește despre importanța adaptării artei la schimbările actuale.

20
/05
/20

Istoria capitalei Germaniei de astăzi se leagă direct de dezvoltarea rapidă a Prusiei în secolul al XVIII-lea. Orice Mare Putere europeană avea nevoie de a se afirma simbolic în raport cu celelalte monarhii de pe continent, fiecare investind în măreția orașului său capitală.

04
/05
/20

Un eveniment cultural online lansat de Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, este postat în premieră pe 4 mai, la aceasta adresa https://www.youtube.com/watch?v=mdEgBgfVS1w&feature=youtu.be în ziua în care se împlinesc 65 de ani de la de la dispariţia simbolului culturii muzicale româneşti, George Enescu – compozitor, violonist, pianist, dirijor şi ilustru profesor.