Mircea Cărtărescu a primit Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană
https://www.ziarulmetropolis.ro/mircea-cartarescu-a-primit-premiul-de-stat-al-austriei-pentru-literatura-europeana/

Mircea Cărtărescu a primit Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană ieri, 27 iulie, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Haus für Mozart din Salzburg.

Un articol de Liliana Matei|28 iulie 2015

Evenimentul a fost deschis de dr. Helga Rabl-Stadler, director al Festivalului de la Salzburg şi dr. Wilfried Haslauer, guvernator al landului Salzburg. Dr. Josef Ostermayer, Ministrul Federal al Artelor, Culturii, Constituţiei şi Mass-mediei, i-a oferit lui Mircea Cărtărescu distincţia pentru întreaga sa operă şi recunoaşterea internaţională de care se bucură, moment urmat de un laudatio susţinut de Ernest Wichner (traducător şi director al Literaturhaus Berlin). În discursul său de mulţumire, Mircea Cărtărescu a declarat: „Niciun moment nu mi-am abandonat (…) convingerile artistice şi ataşamentul faţă de rădăcinile mele – arta europeană“.

La decernare au participat E.S. Silvia Davidoiu, ambasadorul României în Republica Austria, Sergiu Nistor, consilier prezidențial şi Irina Cornişteanu, directorul Institutului Cultural Român de la Viena. De asemenea, la eveniment a fost prezent Herbert Ohrlinger, directorul editurii Paul Zsolnay.

„Mircea, povestitorul, este, în mod exemplar, ancorat în europenitate; viziunea sa asupra lumii nu cunoaşte însă o delimitare strict europeană, chiar dacă, tinzând către universalitate, romanul său este profund european din punct de vedere cultural. Nu numai că romanul a fost conceput în Amsterdam, Berlin, Viena şi la Palatul Solitude din Stuttgart, dar ajunge până în New Orleans şi pe coasta de nord olandeză, în spaţii reale şi fantastice, în grote şi palate subterane şi chiar până în microstructurile corpului uman.“ (fragment din discursul laudativ rostit de Ernest Wichner)

În toamna anului trecut, Mircea Cărtărescu a susţinut un turneu de promovare în spaţiul de limbă germană a ultimului volum din trilogia Orbitor, Die Flügel/Aripa dreaptă (traducerea Ferdinand Leopold), organizat de editura Paul Zsolnay în colaborare cu Institutul Cultural Român. Trilogia a fost publicată de editura austriacă în anii 2007, 2011 şi 2014.

Pentru Der Körper/Corpul (traducerea Gerhardt Csejka şi Ferdinand Leopold, 2011), scriitorul şi traducătorii au obţinut în anul 2012 premiul internaţional pentru literatură al Haus der Kulturen der Welt din Berlin. La începutul anului 2015, Mircea Cărtărescu a primit Premiul pentru Înţelegere Europeană în deschiderea Târgului de Carte de la Leipzig.

 

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.