Mircea Cărtărescu: Am văzut copii bătuţi până la sânge în şcoală
https://www.ziarulmetropolis.ro/mircea-cartarescu-am-vazut-copii-batuti-pana-la-sange-in-scoala-colegi-ai-mei/

Scriitorul Mircea Cărtărescu a declarat, în cadrul unui eveniment al organizaţiei „Salvaţi copiii“, că părinţii care îşi lasă copiii în ţară şi pleacă în Spania sau în Italia la muncă sunt mult mai violenţi faţă de copii, în comparaţie cu cei care rămân în România

Un articol de Andrada Văsii|23 Aprilie 2013

Organizaţia Salvați Copiii a lansat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ (BCU), platforma profesionistă de educație parentală pozitivă „Părinţi buni“, în cadrul campaniei „Copiii fără etichete“, care luptă împotriva violenței la adresa copiilor.

La acest eveniment au participat scriitorul Mircea Cărtărescu, Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizaţiei Salvați Copiii România, Mirelle Rădoi, directorul general al BCU, Diana Stănculeanu, psiholog în cadrul Salvați Copiii și Cristian China-Birta, coordonatorul campaniei în blogosferă.

Psihologul Diana Stănculeanu a motivat necesitatea unei noi abordări în relația cu un copil, iar Cristian China-Birta a vorbit despre efortul tuturor bloggerilor și despre poveștile cutremurătoare pe care le-au scris aceştia, de-a lungul campaniei.

Nu-i învățăm pe copii ceea ce credem, ci, mai ales ceea ce suntem.

Mireille Rădoi,
director general BCU

Iată ce a declarat Mircea Cărtărescu, în cadrul conferinţei:

Mircea Cărtărescu: „Violența împotriva copiilor este unul dintre cele mai mari paradoxuri“

Atunci când ne referim la violență nu trebuie să vedem neapărat cureaua sau bățul. Cred că violență împotriva minții unui copil înseamnă tot ceea ce împiedică această minte să se dezvolte. Consider că părinții care își lasă copiii în țară și pleacă în Spania, în Italia, sau în alte locuri, ca să lucreze, sunt mult mai violenți față de copii, decât dacă ar rămâne cu ei şi ar folosi în fiecare zi mijloacele coercitive tipice şi contondente.

Citiţi şi: Mircea Cărtărescu a câştigat Spycher – Literaturpreis Leuk în Elveţia

Să fim violenți împotriva copiilor noştri este unul dintre cele mai mari paradoxuri, pentru că noi încercăm să îi aducem la un grad mai înalt de civilizație folosind gradele cele mai joase de degradare umană. Nu ne putem considera copiii ca fiind sclavii noștri, subalternii, nu îi putem considera la dispoziția noastră. Am auzit și eu, de multe ori, expresia „eu te-am făcut, eu te omor“! Din păcate, este o expresie extrem de răspândită în societatea noastră.

Mircea Cărtărescu,
scriitor

Diana Stănculeanu (stânga), Mireille Rădoi, Mircea Cărtărescu, Gabriela Alexandrescu şi Cristian China-Birta

Copilul nu ne aparține. El este ca un drumeț străin

Nu i-am făcut noi pe copiii noștri, ci au crescut singuri. Ei au crescut ca niște flori de origami, care sunt la început un cocoloș; dacă-l arunci în apă iese un crin sau iese o lebădă. Așa s-au dezvoltat copiii și în pântecul matern: printr-un miracol care nu ține de voința noastră. Atunci, nu avem dreptul să-i prejudiciem.

Cred că cel mai frumos lucru despre copii pe care l-am auzit vreodată este un dicton străvechi indian, sanscrit, care spune: „copilul nu ne aparține. El este ca un drumeț străin care a bătut la ușa noastră.“  Trebuie să-l privim cum privim un străin: cu demnitate și cu cinste. Dacă nu-l privim pe copil ca pe un musafir al nostru, ca pe un invitat, ca pe un om în fața căruia trebuie să ne deschidem, înseamnă că nu știm să ne creștem propriul nostru copil.

Eu cred că violența împotriva minții fragede a copiilor pe care îi iubim are efectele cele mai devastatoare.

Scrisoarea dramatică de 100 de pagini, a lui Franz Kafka

Vreau să vă aduc aminte de cel mai dramatic text pe care un copil i l-a adresat unui părinte, și anume scrisoarea lui Franz Kafka către tatăl său. O scrisoare autentică de 100 de pagini, pe care el i-a trimis-o tatălui său și în care arată consecințele, la maturitate, ale violenței unui tată de-a lungul întregii copilării și adolescențe a unui fiu.

O expresie pe care copilul Kafka o auzea adesea era „am să te sfâşii ca pe un pește“ . Așa îi spunea tatăl său de nenumărate ori la masă și în alte împrejurări. Această expresie a lăsat o cicatrice pe creierul copilului. I-a lăsat o rană care n-avea să se vindece niciodată. Tatăl lui Kafka nu l-a lovit niciodată, în schimb a exercitat o permanentă teroare asupra minții acelui copil.

Un om întreg nu trebuie să fie neapărat premiantul clasei

Copiii noștri nu trebuie să semene cu noi la comportament. Ei sunt individuali, îmi spunea o doamnă mai devreme, sunt persoane. În momentul în care îi terorizăm, noi îi violentăm. Trebuie să știm acest lucru, să îl avem în minte. Un copil care are șanse să devină un foarte bun adult, un om întreg, nu trebuie neapărat să fie premiantul clasei. Nu trebuie neapărat să fie certat, să se strige la el.

Eu cred că fiecare copil are drumul său în viață. Sunt nenumărate exemple: inventatori, oameni de știință, artiști, nenumărați scriitori care au recuperat mai târziu pe căi personale, prin propria lor minte deosebită de a celorlalți. Noi nu știm ce se poate dezvolta mai departe: dintr-o familie de contabili poate să iasă un artist, dintr-o familie de oameni muncitori poate să iasă un geniu și invers.

Mircea Cărtărescu,
scriitor

Nu vreau să spun mai multe lucruri deocamdată, pentru că fiecare dintre noi îşi iubește copiii. Închei un pic modern: suntem cetățeni europeni, nu ne mai putem permite să trăim ca la țară, ca acum 100 de ani.

Diana Stănculeanu (stânga), Mireille Rădoi, Mircea Cărtărescu, Gabriela Alexandrescu şi Cristian China-Birta

Un scurt interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu, acordat pentru Ziarul Metropolis

Copil fiind, ați fost martor în comunism la acte de violență mentală? Dacă da, cum ați contracarat acest tip de violență?

În acel moment, violența era atât de răspândită încât părea normală. Toți copiii erau obișnuiți să fie bătuți şi să se exercite asupra lor un fel de teroare paternă. Bineînțeles, aceasta era motivată de intenții bune. Așa încât pe mine nu mă șocau nici cele mai îngrozitoare lucruri la care eram martor. Am văzut copii bătuți până la sânge în școală, colegi de-ai mei.

Eu am fost cumva ferit de aceste excese, prin faptul că am trăit într-o familie decentă. Încă de la început, deși foarte modestă, familia mea de muncitori avea totuși decența celor veniți de la țară, care erau oarecum mai înțelepți și mai toleranți. În alte familii nu se întâmplau aceste lucruri. Vreau să vă dau un exemplu: în familia mea, ceea ce era rarisim, nu s-a spus niciodată un cuvânt urât. Tatăl meu, de obicei tații fac acest lucru, nu a înjurat niciodată. Nu avea acest obicei și în general nu se vorbea decât într-un fel în care copiii să nu sufere.

Literatura noului val adoptă un stil menit să frapeze, să șocheze. Credeți că utilizarea unei teme precum violența reprezintă cheia succesului?

În general, literatura nu este eticistă. Pentru literatură, binele și răul sunt cel mult o temă. În literatură, justificarea este estetică. Dacă violența dintr-o carte are justificare estetică, arată ceva despre firea umană, îți spune ceva despre o societate anume, o lume anume, atunci este în regulă. Dacă există o violență numai de dragul violenței și de dragul șocului și probabil cu planuri ca acea carte să se vândă mai bine, atunci ea este nocivă. Dar acea carte va plăti pentru această violentare nenecesară a minții oamenilor.

Găsiți câte un baston de mareșal în traista studenților dumneavoastră?

Ar fi bine să fie așa. Nu toți pot deveni mareșali, chiar și în societățile cele mai avansate. Dar există șansa ca acești tineri să rupă un lanț al slăbiciunilor care se perpetuează de multă vreme în societatea românească, și anume această inerție a unei societăți tradiționale, care are drumurile ei diferite de drumurile modernității. Oamenii tineri au șansa să intre, au avut șansa,  fiind acum cetățeni ai Europei, să cunoască modernitatea și să știe care sunt avantajele ei.

Info:

Beneficiind de aportul a aproximativ 141 de bloggeri care au susținut demersul, campania „Copiii fără etichetă“ vine în sprijinul părinților, cadrelor didactice și persoanelor care interacționează cu copiii.

Site-ul, în continuă actualizare, al platformei de parenting pozitiv: www.parintibuni.ro

În cadrul evenimentului a fost lansat, de asemenea, și un manual de parenting pozitiv, „Ghid pentru dezvoltarea relaţiilor sănătoase între părinţi şi copii: O abordare pozitivă, bazată pe respectarea drepturilor copiilor“. Manualul va putea fi descărcat, gratuit, și de pe site-ul de parenting și va distribuit și profesorilor și educatorilor.

Foto credit: Alexandra Băcescu-Davis

19
/04
/17

Poetul Claudiu Komartin (33 de ani) ține în viață un cenaclu – Institutul Blecher. Și o editură care publică poezie – Casa de Editură Max Blecher. Claudiu Komartin, din Berceni. Trăiește între poeți și pentru poezie. Către viitor se uită, așa cum e și firesc, în ordinea poetică a lumii, cu scepticism.

19
/04
/17

Peste aproximativ o lună, în capitală debutează cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Timp de o săptămână, în perioada 15-21 mai, peste 100 de poeţi din peste 30 de ţări vor sosi la Bucureşti, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la mai mult de 20 de evenimente, organizate în 10 spații culturale cunoscute din oraș.

19
/04
/17

George Bălăiţă unul dintre marii scriitori români contemporani, s-a stins din viață sâmbătă, cu o zi înainte de a împlini vârsta de de 82 de ani. În iunie 2008, în cadrul Târgului Bookfest, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat lui George Bălăiță Premiul Naţional pentru Literatură pentru întreaga operă.

11
/04
/17

Într-o zi de 11 aprilie se stingea din viaţă Ion Minulescu, autorul memorabilelor "Romanţe pentru mai târziu". În acea zi, într-un Bucureşti ruinat de bombardamentele aliaţilor, poetul de 63 de ani aniversa 30 de ani de căsnicie cu poeta Claudia Millian. Tot într-o zi de 11 aprilie era prezentat în România Visul lui Tănase, un film-scheci de N. Kirițescu, realizat la Berlin, avându-l pe Constantin Tănase în rolul principal şi avea loc premiera piesei Haiducii, de Victor Eftimiu.

07
/04
/17

Viaţa mea, cel mai nou volum semnat de Nicolae Breban, unul dintre cei mai importanţi şi prolifici prozatori români contemporani, a apărut în această săptămână la Editura Polirom, în ediţie cartonată, şi în format digital.

07
/04
/17

Salonul Internaţional de Carte Bookfest va avea loc la Romexpo, în perioada 24 - 28 mai, iar Suedia este ţară învitată de onoare şi propune 20 de evenimente cu accent pe educaţie şi literatură pentru copii, egalitatea de gen, incluziunea socială şi promovarea diversităţii.

05
/04
/17

Editura de carte pentru copii Nemi publică o nouă serie pasionantă și plină de învățăminte: Tărâmul poveștilor. Vraja dorințelor, de Chris Colfer, o carte ce revalorifică și reinterpretează basmele clasice ale copilăriei, toată bogăția fantastică din cărțile lui Charles Perrault și ale Fraților Grimm. Cartea este recomandată copiilor de peste 9 ani.

31
/03
/17

Cea de-a VI-a ediţie a singurului târg de carte SF&Fantasy din ţară, Final Frontier, are loc ]n acest weekend, pe 1 şi 2 aprilie, la Centrul Cultural Casa Artelor din capitală, între orele 11-19. Evenimentul reuneste edituri de literatură science-fiction şi fantasy, cititorii putându-se bucura de reduceri speciale de pret şi titluri noi.

28
/03
/17

Editura Humanitas Fiction îi aşteaptă pe iubitorii de carte miercuri, 29 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38), la lansarea volumului "Fata cu fragi" de Lisa Strømme, recent apărut în colecţia Raftul Denisei în traducerea Irinei Bojin, un roman despre tumultoasa poveste de dragoste care a inspirat celebrul tablou Strigătul de Edvard Munch.

Page 30 of 93« First...1020...2829303132...405060...Last »