Mircea Cărtărescu – Amintiri despre Umberto Eco
https://www.ziarulmetropolis.ro/mircea-cartarescu-amintiri-despre-umberto-eco/

„În anii ’80, în plină dictatură ceauşistă, Umberto Eco a venit la Bucureşti la lansarea traducerii româneşti a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectaţi atent. Câţiva optzecişti au aflat însă şi au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenţia unui critic important, au fost lăsaţi şi ei la întâlnire. Aşa am apucat să-l vedem şi să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume”, scrie Mircea Cărtărescu, într-un editorial publicat în numărul din martie al revistei Q Magazine şi intitulat „Un ecou la moartea lui Eco”

Un articol de Petre Ivan|16 martie 2016

Imaginea de om de știință a lui Eco a fost estompată și cumva tulburată de cea proaspătă, de scriitor de succes. Oamenii n-au mai știut cum să le îmbine, și cred că asta a fost o mare problemă și pentru Eco însuși, care deodată s-a văzut vedetă internațională. – spune Mircea Cărtărescu.

Probabil că, împotriva intențiilor sale, el a fost împins către literatură de presiunea succesului inițial și a continuat, până la sfârșit, să scrie romane interesante, diverse, incitante, erudite, dar fără prospețimea debutului.

Tot succesul l-a transformat și într-un opinion maker, o voce ascultată și respectată. Excesul de mediatizare i-a refuzat însă, probabil, premiul Nobel, la care a fost etern candidat, și pe care l-ar fi meritat, și prin opera științifică, și prin cea literară, cu desăvârșire. Această personalitate dublă, de profesor universitar și artist, de erudit și vizionar, mi l-a amintit întotdeauna pe Mircea Eliade. – continuă autorul romanului Solenoid

În anii ’80, în plină dictatură ceaușistă, Umberto Eco a venit la București la lansarea traducerii românești a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectați atent. Câțiva optzeciști au aflat însă și au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenția unui critic important, au fost lăsați și ei la întâlnire. Așa am apucat să-l vedem și să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume.

Eco a ascultat răbdător discursurile oficiale și a răspuns politicos unor întrebări dinainte aprobate. Pe la mijlocul întâlnirii, însă, totul s-a dat peste cap: unul dintre noi s-a ridicat și a spus, în plină întrunire, că din versiunea românească a romanului lipsesc pagini, căzute la cenzură. A și făcut dovada celor spuse, citind alternativ din ediția italiană și cea românească. Lipseau mai bine de zece pagini. Eco a rămas foarte surprins. Nu i se mai întâmplase asta nicăieri. Nu știa că în acea vreme se cenzurau până și cărțile de bucate. – Mircea Cărtărescu

A ieșit mare tevatură cu episodul acesta, căci Securitatea avea oamenii ei în mediul literar.

O ultimă rumoare a produs-o Umberto Eco chiar înainte de plecarea din această lume, prin atacarea violentă a rețelelor de socializare, în special Facebook, mai spune Cărtărescu în editorialul din Q Magazine.

Articolul integral, aici

umberto eco

Foto: Mircea Cărtărescu şi Umberto Eco – facebook, wikipedia

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).

19
/07
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) cu sprijinul Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti a pregătit un nou proiect dedicat copiilor care îşi petrec vacanţa de vară în Capitală.