Mircea Cărtărescu – Amintiri despre Umberto Eco
https://www.ziarulmetropolis.ro/mircea-cartarescu-amintiri-despre-umberto-eco/

„În anii ’80, în plină dictatură ceauşistă, Umberto Eco a venit la Bucureşti la lansarea traducerii româneşti a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectaţi atent. Câţiva optzecişti au aflat însă şi au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenţia unui critic important, au fost lăsaţi şi ei la întâlnire. Aşa am apucat să-l vedem şi să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume”, scrie Mircea Cărtărescu, într-un editorial publicat în numărul din martie al revistei Q Magazine şi intitulat „Un ecou la moartea lui Eco”

Un articol de Petre Ivan|16 martie 2016

Imaginea de om de știință a lui Eco a fost estompată și cumva tulburată de cea proaspătă, de scriitor de succes. Oamenii n-au mai știut cum să le îmbine, și cred că asta a fost o mare problemă și pentru Eco însuși, care deodată s-a văzut vedetă internațională. – spune Mircea Cărtărescu.

Probabil că, împotriva intențiilor sale, el a fost împins către literatură de presiunea succesului inițial și a continuat, până la sfârșit, să scrie romane interesante, diverse, incitante, erudite, dar fără prospețimea debutului.

Tot succesul l-a transformat și într-un opinion maker, o voce ascultată și respectată. Excesul de mediatizare i-a refuzat însă, probabil, premiul Nobel, la care a fost etern candidat, și pe care l-ar fi meritat, și prin opera științifică, și prin cea literară, cu desăvârșire. Această personalitate dublă, de profesor universitar și artist, de erudit și vizionar, mi l-a amintit întotdeauna pe Mircea Eliade. – continuă autorul romanului Solenoid

În anii ’80, în plină dictatură ceaușistă, Umberto Eco a venit la București la lansarea traducerii românești a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectați atent. Câțiva optzeciști au aflat însă și au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenția unui critic important, au fost lăsați și ei la întâlnire. Așa am apucat să-l vedem și să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume.

Eco a ascultat răbdător discursurile oficiale și a răspuns politicos unor întrebări dinainte aprobate. Pe la mijlocul întâlnirii, însă, totul s-a dat peste cap: unul dintre noi s-a ridicat și a spus, în plină întrunire, că din versiunea românească a romanului lipsesc pagini, căzute la cenzură. A și făcut dovada celor spuse, citind alternativ din ediția italiană și cea românească. Lipseau mai bine de zece pagini. Eco a rămas foarte surprins. Nu i se mai întâmplase asta nicăieri. Nu știa că în acea vreme se cenzurau până și cărțile de bucate. – Mircea Cărtărescu

A ieșit mare tevatură cu episodul acesta, căci Securitatea avea oamenii ei în mediul literar.

O ultimă rumoare a produs-o Umberto Eco chiar înainte de plecarea din această lume, prin atacarea violentă a rețelelor de socializare, în special Facebook, mai spune Cărtărescu în editorialul din Q Magazine.

Articolul integral, aici

umberto eco

Foto: Mircea Cărtărescu şi Umberto Eco – facebook, wikipedia

07
/10
/23

Romanul „Numele celălalt. Septologie I-II” de Jon Fosse, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din acest an, antologia de proză scurtă „Kiwi, 2023. Trecuturi”, coordonată de Marius Chivu, și cartea pentru copii ,,Mai isteț decât regele” de George Shannon sunt propunerile noastre de lectură pentru mijlocul toamnei.

06
/10
/23

În imprintul Armada de la Nemira, prezent de cinci ani pe piața de profil, sunt publicate cărțile celor mai importanți autori de SF, Fantasy & thriller din lume: George R. R. Martin, Stephen King, Frank Herbert, Ursula K. LeGuin.

29
/09
/23

Atelierele de autocunoaștere prin scris Casa din mine vin în întâmpinarea adolescenților bucureșteni, membri ai trupei de teatru Brainstorming, elevi ai Colegiului Național Bilingv „George Coșbuc”, Colegiul Național „Sfântul Sava”, Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, Liceul Teoretic Internațional de Informatică (ICHB) și Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță” din București.

21
/09
/23

Luni, 25 septembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Regina Elisabeta 38), George C. Dumitru va intra în dialog cu Bogdan Răileanu și Victor Cobuz, pornind de la romanul „Rupturi”, publicat de curând în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

18
/09
/23

Editura Paul Editions anunță lansarea unei colecții de memorii biografice despre cele mai reprezentative personalități pe care le-a avut țara noastră. Cartea în două volume „Mari Români – La răscruce de veacuri” semnată Nicolae Petrașcu cuprinde o serie de scrieri unice, istorisiri și trăiri adevărate ale autorului. Primul volum apare astăzi, 18 septembrie, iar cel de-al doilea volum se va lansa pe data de 25 septembrie.

17
/09
/23

Raluca Nagy (Cluj-Napoca, 1979) este antropologă şi scriitoare. Din 2005, a publicat texte de popularizare a antropologiei, eseuri și povestiri în majoritatea revistelor culturale din România și în mai multe volume colective. „Despre memoriile femeii și alți dragoni” este cea de-a treia sa carte și prima de non-ficțiune.