MNAC prezintă: Larisa Crunțeanu. Acționând pe de rost
https://www.ziarulmetropolis.ro/mnac-prezinta-larisa-crunteanu-actionand-pe-de-rost/

Până pe 31 ianuarie 2021, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, Aripa E4) prezintă expoziţia „Acţionând pe de rost” semnată de artista Larisa Crunţeanu.

Un articol de Liliana Matei|25 noiembrie 2020

Acționând pe de rost [Do It By Heart]” ​este o explorare intimă și abstractă a posibilității de abordare a limbajului și altor tipare de gândire și imaginare ale societății, înțelese ca bagaj colectiv de realitate pre-individuală (1), ca teritorii de întâlniri și confuzii productive. Dacă ceea ce știm pe de rost (know by heart) este ancorat în limbaj, instituții și referințe culturale comune, ceea ce facem pe de rost (do by heart) sunt actele de întâlnire și contact cu alte subiectivități nu într-un spațiu fizic comun, ci în comunalitate (2), în ceea ce împărtășim în mod involuntar, fără să fi avut de ales și chiar fără să realizăm (3).

În contextul expoziției, comunalitatea se referă atât la limbaj cât și la imagini culturale comune precum referințe literare, moștenirea vizuală determinată de regimuri politice și ideologie, imaginea și utilizarea spațiului public în contemporaneitate, imaginea muncii, imaginea corpurilor dezirabile și a succesului, tipare de organizare a peisajului vizual și aural public și corporate, șamd. Astfel, cele trei instalații de mari dimensiuni realizate de Larisa Crunțeanu și amplasate în spațiul fizic al muzeului devin premise de întâlnire în plan fizic și teoretic, precum și fundalul unei serii de intervenții artistice ale prietenelor și artistelor Irina Gheorghe, Adriana Gheorghe, Jasmina Al-Qaisi, Olivia Berkowicz & Marianna Feher, Catalina Insignares & Carolina Mendonça.

1. Termenul se referă în mod specific la conceptul de individuație în înțelegerea lui Gilbert Simondon și recuperat și dezvoltat în context socio-politic de Paolo Virno. În viziunea lui Simondon, individul se află într-o constantă tendință de individualizare, de devenire ca individ singular in-divizibil. Însă procesul nu este niciodată realizabil pe de-a întregul. Această tendință se întâmplă atât la nivel micro, atomic, cât și la nivel macro, supra-individual, colectiv. În acest sens, individuația ne plasează pe toți în relații de interdependență într-un mod sub- și supra-conștient, iar subiectivitatea, ceea ce este specific individual, se află la marginea, la granița a ceea ce împărtășim unii cu ceilalți. Altfel spus, individul nu este o condiție a individuației, ci un efect al acesteia. Dar dacă înaintea individului este individuația, ce este înaintea individuației? Un qua individual, o formă de realitate pre-individuală care este și ea prinsă în procesul de individuație. Altfel spus, colectivul și ceea ce a fost produs prin individuații trecute și va furniza premisele și materialul brut al unor individuații viitoare. Principalele texte de referință la care am apelat este ​L’individuation à la lumière des notions de forme et d’information ​de Gilbert Simondon și ​A Grammar of the Multitude​ de Parolo Virno.

2. Spre deosebire de sensul din limba română al cuvântului comunalitate [„referitor la comună; care aparține comunei”, Dicționarul Explicativ al Limbii Române], aici cuvântul e mai apropiat de sensul din limba engleză, unde comunalitatea [commonality] reprezintă „împărtășirea intereselor, experiențelor și a altor caracteristici cu cineva sau ceva” [Cambridge Dictionary], precum și de interpretarea dată de Paolo Virno „intelectului general” al lui Marx, ca „amestec de gândire și stereotipuri de limbaj comune, care nu implică echitate materială”. [Paolo Virno, ​A Grammar of the Multitude​, 2004].

3. În notițele nepublicate și reunite mai târziu sub titlul ​Grundrisse​, Marx scrie despre limbaj ca produs al unui singur individ drept „o absurditate […]. Limba este în aceeași măsură produsul unei comunități și însăși existența unei comunități, existența în articulare” [Karl Marx, ​Grundrisse​, apud Andrew Fiala, The Philosopher’s Voice​, 2002].

Expoziția este deschisă publicului fără vernisaj și poate fi vizitată la parterul muzeului, în programul obișnuit al muzeului, de miercuri până duminică, între orele 11:00-18:00. Respectarea normelor de siguranță în vigoare în contextul pandemiei COVID-19 este obligatorie.

O expoziție de: Larisa Crunțeanu

Însoțită de intervenții de: Irina Gheorghe, Adriana Gheorghe, Jasmina Al-Qaisi, Olivia Berkowicz & Marianna Feher, Catalina Insignares & Carolina Mendonça

Curator: Sandra Demetrescu

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN​), organizat de​ ​Asociația Copia Originală în parteneriat cu MNAC,​ ​CNDB și ARAC.

Programul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Sponsori MNAC: Crama Oprișor, Policolor, Grup Transilvae, Greentek Lighting.

 

18
/01
/21

De la împăratul Nero sau pictura renascentistă la povestea lui Alice în Țara Minunilor și la „divele” secolului XX, cele mai așteptate evenimente expoziționale programate în 2021 în Europa promit experiențe de calitate.

13
/01
/21

În această perioadă, atelierele MNAC se desfășoară online, într-o formulă interactivă. „Arta contemporană de la plancton la zbor intergalactic” este o serie de ateliere care ne ajută să înțelegem expoziția Colecției MNAC, „Văzând Istoria. 1947-2007”, dar și de unde vine și se hrănește arta contemporană, în general.

08
/01
/21

Până pe 27 iunie 2021 puteți vizita o nouă expoziție temporară la MNAR, intitulată „Poveștile Crucii. Sculptură miniaturală de tradiție bizantină”, organizată în cadrul Galeriei de Artă Veche Românească (Calea Victoriei 49-53).

04
/01
/21

Albumul bilingv „Azur de Lisabona”/ „Azul de Lisboa”, realizat de Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona, cu sprijinul Fundației Bonte, a avut prezentarea oficială în ultima lună a anului.

18
/12
/20

Muzeul Național Cotroceni lansează joi, 17 decembrie 2020, Portret de artist, un proiect de anvergură care îi are în prim plan pe unii dintre cei mai importanți artiști plastici ai momentului. Artiștii se destăinuie în fața publicului într-o suită de interviuri care reflectă emoțiile și părerile lor despre situația generată de pandemie, despre parcursul creațiilor și al artei în general, despre propria evoluție în domeniul artei și în situația actuală.

14
/12
/20

Până pe 28 martie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția temporară Piranesi. Arhitecturi și fantasme, deschisă din 5 decembrie 2020. Expoziția aniversează 300 de ani de la nașterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) și este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secției de Artă Europeană a MNAR, anunță organizatorii.

12
/12
/20

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 12-20 decembrie 2020, în zilele de weekend – 12, 13, 19 și 20 decembrie – evenimentul Am venit să colindăm „Florile Dalbe”.

Pagina 1 din 6012345...102030...Ultima »