MNAC prezintă: Larisa Crunțeanu. Acționând pe de rost
https://www.ziarulmetropolis.ro/mnac-prezinta-larisa-crunteanu-actionand-pe-de-rost/

Până pe 31 ianuarie 2021, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, Aripa E4) prezintă expoziţia „Acţionând pe de rost” semnată de artista Larisa Crunţeanu.

Un articol de Liliana Matei|25 noiembrie 2020

Acționând pe de rost [Do It By Heart]” ​este o explorare intimă și abstractă a posibilității de abordare a limbajului și altor tipare de gândire și imaginare ale societății, înțelese ca bagaj colectiv de realitate pre-individuală (1), ca teritorii de întâlniri și confuzii productive. Dacă ceea ce știm pe de rost (know by heart) este ancorat în limbaj, instituții și referințe culturale comune, ceea ce facem pe de rost (do by heart) sunt actele de întâlnire și contact cu alte subiectivități nu într-un spațiu fizic comun, ci în comunalitate (2), în ceea ce împărtășim în mod involuntar, fără să fi avut de ales și chiar fără să realizăm (3).

În contextul expoziției, comunalitatea se referă atât la limbaj cât și la imagini culturale comune precum referințe literare, moștenirea vizuală determinată de regimuri politice și ideologie, imaginea și utilizarea spațiului public în contemporaneitate, imaginea muncii, imaginea corpurilor dezirabile și a succesului, tipare de organizare a peisajului vizual și aural public și corporate, șamd. Astfel, cele trei instalații de mari dimensiuni realizate de Larisa Crunțeanu și amplasate în spațiul fizic al muzeului devin premise de întâlnire în plan fizic și teoretic, precum și fundalul unei serii de intervenții artistice ale prietenelor și artistelor Irina Gheorghe, Adriana Gheorghe, Jasmina Al-Qaisi, Olivia Berkowicz & Marianna Feher, Catalina Insignares & Carolina Mendonça.

1. Termenul se referă în mod specific la conceptul de individuație în înțelegerea lui Gilbert Simondon și recuperat și dezvoltat în context socio-politic de Paolo Virno. În viziunea lui Simondon, individul se află într-o constantă tendință de individualizare, de devenire ca individ singular in-divizibil. Însă procesul nu este niciodată realizabil pe de-a întregul. Această tendință se întâmplă atât la nivel micro, atomic, cât și la nivel macro, supra-individual, colectiv. În acest sens, individuația ne plasează pe toți în relații de interdependență într-un mod sub- și supra-conștient, iar subiectivitatea, ceea ce este specific individual, se află la marginea, la granița a ceea ce împărtășim unii cu ceilalți. Altfel spus, individul nu este o condiție a individuației, ci un efect al acesteia. Dar dacă înaintea individului este individuația, ce este înaintea individuației? Un qua individual, o formă de realitate pre-individuală care este și ea prinsă în procesul de individuație. Altfel spus, colectivul și ceea ce a fost produs prin individuații trecute și va furniza premisele și materialul brut al unor individuații viitoare. Principalele texte de referință la care am apelat este ​L’individuation à la lumière des notions de forme et d’information ​de Gilbert Simondon și ​A Grammar of the Multitude​ de Parolo Virno.

2. Spre deosebire de sensul din limba română al cuvântului comunalitate [„referitor la comună; care aparține comunei”, Dicționarul Explicativ al Limbii Române], aici cuvântul e mai apropiat de sensul din limba engleză, unde comunalitatea [commonality] reprezintă „împărtășirea intereselor, experiențelor și a altor caracteristici cu cineva sau ceva” [Cambridge Dictionary], precum și de interpretarea dată de Paolo Virno „intelectului general” al lui Marx, ca „amestec de gândire și stereotipuri de limbaj comune, care nu implică echitate materială”. [Paolo Virno, ​A Grammar of the Multitude​, 2004].

3. În notițele nepublicate și reunite mai târziu sub titlul ​Grundrisse​, Marx scrie despre limbaj ca produs al unui singur individ drept „o absurditate […]. Limba este în aceeași măsură produsul unei comunități și însăși existența unei comunități, existența în articulare” [Karl Marx, ​Grundrisse​, apud Andrew Fiala, The Philosopher’s Voice​, 2002].

Expoziția este deschisă publicului fără vernisaj și poate fi vizitată la parterul muzeului, în programul obișnuit al muzeului, de miercuri până duminică, între orele 11:00-18:00. Respectarea normelor de siguranță în vigoare în contextul pandemiei COVID-19 este obligatorie.

O expoziție de: Larisa Crunțeanu

Însoțită de intervenții de: Irina Gheorghe, Adriana Gheorghe, Jasmina Al-Qaisi, Olivia Berkowicz & Marianna Feher, Catalina Insignares & Carolina Mendonça

Curator: Sandra Demetrescu

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN​), organizat de​ ​Asociația Copia Originală în parteneriat cu MNAC,​ ​CNDB și ARAC.

Programul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Sponsori MNAC: Crama Oprișor, Policolor, Grup Transilvae, Greentek Lighting.

 

11
/05
/22

Ajuns la a 9-a ediție, Art Safari va expune lucrări de artă valoroase de Picasso, Dali, dar și artă de patrimoniu semnată de Theodor Aman. Tot în cadrul acestei ediții, publicul va avea șansa să vadă o expoziție dedicată artistului-fenomen de secol XX și creator al primelor construcții moderniste din Bucureștiul interbelic - Marcel Iancu. De asemenea, expoziția celebrei fotografe Barbara Klemm va dezvălui fotografii-document cu Germania de Vest și de Est înainte de unificare, dar și cu România comunistă, iar unul dintre starurile artei românești contemporane, Irina Dragomir, va avea propria expoziție la Art Safari.

11
/05
/22

Instalația interactivă Explorers of the Multiverse este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sunt invitați la un proces de autocunoaștere, atât din perspectiva proprie, cât și prin ochii celorlalți. Instalația poate fi vizitată în cadrul Romanian Design Week, la Combinatul Fondului Plastic din București, strada Băiculești nr. 29, în perioada 13-22 mai. Romanian Design Week, ediția a zecea, este locul în care comunitățile creative și culturale își dau întâlnire, iar vizitatorii pot descoperi cele mai recente expoziții și instalații multidisciplinare.

11
/05
/22

Într-un moment în care curatorul nu este doar inițiatorul unei expoziții, ci un exponent al unor modele de practică creativă și un liant al comunităților artistice în mișcare, Bega Art Prize încearcă să răspundă contextului prin selectarea unui curator care a demonstrat atât implicare reală, cât și viziune. Ediția a patra o are laureată pe Diana Marincu, caracterizată de pasiune, curiozitate și inteligență. Laureații edițiilor precedente ale Bega Art Prize au fost: 2019 | Anca Verona Mihuleț ; 2020 | Sandra Demetrescu ; 2021 | Cosmin Costinaș.

09
/05
/22

Ziua Europei este o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa. Pentru Uniunea Europeană, această zi, sărbătorită pe 9 mai, este de asemenea cunoscută ca Ziua Schuman, comemorând declarația istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman, considerată a fi piatra de temelie a UE. Cu această ocazie, Institutul Cultural Român, prin reprezentanțele sale în străinătate, va organiza o serie de spectacole, concerte, proiecții de film și expoziții.

06
/05
/22

Primul muzeu participativ dedicat pandemiei continuă cu un nou proiect expozițional. După „Identități Fragile” (2021), Muzeul Pandemiei va ilustra drama violenței domestice (re)simțite individual de către femeile din România. „De ce mai stai cu el!?” se va deschide pentru vizitatori în data de 6 mai, începând cu ora 12.00, la sediul ARCUB, Hanul Gabroveni.