Expoziţia-eveniment „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean” este deschisă vizitatorilor în perioada 14 octombrie 2021 – 6 februarie 2022, la Muzeul Naţional de Artă al României. Publicul este invitat astfel să redescopere un moment esenţial pentru istoria recentă a artei româneşti şi est-europene.
Un articol de Liliana Matei|25 noiembrie 2021
Expoziția include zeci de materiale documentare (afișe, extrase de presă, fotografii, filme) din peste 40 de arhive publice și private din țară și din străinătate, precum și o serie de interviuri filmate cu artiști și oameni de cultură din România, Cehia și Ungaria.
Pe durata expoziției, vor avea loc conferințe, tururi ghidate și ateliere educaționale.
Institutul Prezentului și Muzeul Național de Artă al României anunță deschiderea expoziției Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean amenajată în Aripa Kretzulescu a Muzeului Național de Artă al României, cu acces din str. Valter Mărăcineanu.
Deschiderea publică a expoziției Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean are loc joi, 14 octombrie, la ora 17:00. La ora 18:00 va avea loc prezentarea expoziției în fața sculpturii artistului Henry Moore aflată în curtea de onoare a Muzeului Național de Artă al României, în fața Galeriei de Artă Europeană.
Cu un caracter documentar, expoziția propune o contextualizare a itinerării expoziției Henry Moore la București, Bratislava, Praga și Budapesta în 1966–67. Figură centrală a sculpturii moderne, Henry Moore (1898–1986) este unul dintre cei mai importanți artiști britanici ai secolului 20, fiind cunoscut pentru figurile sale organic modelate, abstracte, în bronz și piatră. Expoziția Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean constituie un proiect colectiv de cercetare, fiind inițiată de istoricii de artă Alina Șerban (București), Daniel Véri (Budapesta) și Lujza Kotočová (Praga).
Expoziția include zeci de materiale de arhivă (documente, fotografii, filme), precum și o serie de interviuri cu artiști și oameni de cultură martori ai expoziției în România, Cehia și Ungaria, între aceștia aflându-se Ioana Vlasiu, istoric de artă, Constantin Flondor, pictor, Grigorie Minea, sculptor, Peter Jacobi, sculptor.
Considerată a fi, la acel moment, cea mai amplă retrospectivă internațională a artistului britanic, expoziția itinerantă Henry Moore, organizată de Consiliul Britanic împreună cu autoritățile locale din România, Cehoslovacia și Ungaria, a cuprins lucrări — sculpturi și desene — realizate de-a lungul a cinci decenii, între 1924 și 1964. Cercetarea de față urmărește istoriile acestor evenimente la București, Bratislava, Praga și Budapesta, investigând rolul lor în îmblânzirea tensiunilor politice și a ideologiilor antagoniste după 1960. Acestea au fost rezultatul programului de schimb cultural cu Blocul Estic coordonat de Consiliul Britanic: în schimbul găzduirii expoziției Moore, aceste țări au avut posibilitatea să organizeze evenimente similare în Anglia. Cronologia prezentă în cadrul expoziției analizează astfel de conexiuni bilaterale între Anglia și cele trei țări socialiste. Mai mult, evidențiază și alte evenimente legate de Moore care au avut loc în Blocul Estic (Polonia, Bulgaria) și în Iugoslavia, spune Alina Șerban, istoric de artă și curator la Institutul Prezentului.
„Muzeul Național de Artă al României (MNAR) sprijină acele proiecte de cercetare externă semnificative pentru studiul și valorificarea expozițională a patrimoniului pe care MNAR îl tezaurizează. Parteneriatul cu Institutul Prezentului este ocazionat de cercetarea circumstanțelor organizării unei expoziții Henry Moore în Blocul Estic, inclusiv la București, în anul 1966, în urma căreia Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă a achiziționat o sculptură a artistului aflată de atunci în patrimoniul MNAR” a declarat Călin Stegerean, directorul general al MNAR.
Expoziția itinerantă a lui Henry Moore reprezintă un moment excepțional în istoria postbelică a expozițiilor din Europa de Est, iar revizitarea unui astfel de eveniment dintr-o perspectivă transnațională poate contribui semnificativ la înțelegerea complexității politicilor culturale ale anilor 1960.
EVENIMENTE ASOCIATE
Idolul modern include și o serie de evenimente asociate, între acestea aflându-se conferințele susținute în data de 15 octombrie, de la ora 16:00, la Centrul Ceh București (str. Ion Ghica nr. 11) în conexiune cu conținutul expozițional. Vor susține prezentări istoricii de artă Katarzyna Murawska-Muthesius (Polonia-UK), „Henry Moore, un războinic modernist: cazul Poloniei”; Lujza Kotočová (Cehia), „Procese diplomatice și politici expoziționale: prezentarea publică a lucrărilor lui Henry Moore în Cehoslovacia, 1966” și Daniel Véri (Ungaria), „Întîlnire de gradul trei: Henry Moore în Ungaria”.
Tot în cadrul evenimentelor asociate expoziției se înscrie un program educațional și o serie de tururi ghidate care vor fi organizate pe durata acesteia în funcție de condițiile impuse de criza sanitară. Vizitatorii interesați se vor putea înscrie la tururile ghidate organizate în fiecare lună pe durata expoziției. Datele tururilor ghidate vor fi anunțate pe site-ul institutului și al muzeului , www.institutulprezentului.ro și www.mnar.arts.ro. Participarea se va face pe bază de înscriere și prin achitarea biletului de muzeu.
Foto: Radu Petrescu, 1966 © Arhiva Familiei Radu Petrescu
Finanțatori: Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național; Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură
Parteneri: Academia de Artă din Praga, Muzeul de Artă – Institutul European de Cercetare pentru Istoria Artei (KEMKI)
Cu sprijinul: Centrul Ceh, Institutul Polonez București, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București
Parteneri logistici: Policolor, Ytong
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.
Institutul Prezentului
Condus de Ștefania Ferchedău și Alina Șerban, Institutul Prezentului este o structură independentă de cercetare în zona artelor vizuale și performative care se concentrează pe studierea scenei artistice românești din 1960 și până în prezent. Formatele de lucru includ proiecte de cercetare, laboratoare și conferințe, expoziții-document, reconstituiri, editare de publicații tipărite și online. Prin demersurile sale, Institutul Prezentului susține accesul publicului larg, dar și al noilor generații de artiști și producători din domeniul culturii performative și vizuale, la resurse de cunoaștere semnificative, la contactul nemediat cu personalități și momente-reper ale scenei artistice românești și internaționale.
Muzeul Național de Artă al României (MNAR) a luat ființă în anul 1948, fiind păstrătorul unui patrimoniu important de artă medievală, modernă și contemporană românească și universală.
Pe lângă activitatea sa de cercetare și de conservare, MNAR desfășoară ample programe expoziționale, educaționale și inițiază parteneriate cu importante instituții de cultură, din țară și din străinătate.
