„Mona Lisa“ moleculară: a fost realizată o copie a celebrei picturi de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr
https://www.ziarulmetropolis.ro/mona-lisa-moleculara-a-fost-realizata-o-copie-a-celebrei-picturi-de-trei-ori-mai-mica-decat-diametrul-unui-fir-de-par/

O copie moleculară a tabloului ,,Mona Lisa”, de 25.000 de ori mai mică decât opera originală şi de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr uman, a fost realizată cu ajutorul nanoparticulelor de cercetătorii de la Georgia Institute of Technology.

Un articol de Andrada Văsii|11 august 2013

O copie moleculară a tabloului „Mona Lisa”, de 25.000 de ori mai mică decât opera originală şi de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr uman, a fost realizată cu ajutorul nanoparticulelor de cercetătorii de la Georgia Institute of Technology.

„Mona Lisa” este una dintre cele mai reproduse opere de artă din toate timpurile, însă fanii şi artiştii care admiră acest portret celebru au reuşit arareori până în zilele noastre să redea zâmbetul enigmatic al protagonistei.

Cercetătorii de la Georgia Institute of Technology au reuşit însă să facă acest lucru în „Mini Lisa”, o replică de 25.000 de ori mai mică decât tabloul original, expus la Muzeul Luvru din Paris. Această replică moleculară este, totodată, de trei ori mai mică decât diametrul unui fir de păr uman.

30 de microni

Opera moleculară, care are o lăţime de doar 30 de microni, a fost creată cu ajutorul unui proces tehnologic complet nou, care permite încălzirea unui ac până la valori foarte exacte, pe lamela unui microscop atomic, pentru a produce astfel diferite nuanţe de gri într-o soluţie specială.

Decizia de a recrea celebra operă a lui Leonardo da Vinci a fost luată după ce cercetătorul Keith Carroll a făcut un pariu cu un prieten, afirmând că noua tehnică nu va putea reproduce opere de artă complexe. Experimentul a arătat că noua procedură poate fi utilizată în producerea de opere manufacturate şi că deţine capacitatea de a manipula concentraţiile de ordin molecular, notează Mediafax.

Cercetătorii americani au reprodus la scară moleculară cu ajutorul acestei tehnici şi câteva fotografii realizate de Ansel Adams. Studiul despre această procedură, denumită nanolitografie termochimică, a apărut pe site-ul publicaţiei Langmuir.

Foto credit: Wikipedia

28
/04
/23

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Asociația Culturală „Grigore Bradea” vă invită la vernisajul expoziției realizate de Florin Tamba – laureat al Premiului „Grigore Bradea” 2021. Vernisajul expoziției de sculptură are loc vineri, 5 mai 2023, de la ora 18:00, la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud. Expoziția va fi prezentată de istoricul de artă Vasile Duda.

27
/04
/23

Finalul lunii aprilie aduce încă două vernisaje în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă. De pe 26 aprilie și până pe 6 iunie, la Kulterra Gallery (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106), se poate vedea expoziția „Călătorii” a artistei Ioana Badea, ce explorează drumuri, și nu destinații, făcute atât cu pasul, cât și cu gândul și între 29 aprilie și 13 mai artistul Bogdan – George Negulescu aduce în spațiul-acvariu din B-dul Carol, nr. 53 expoziția ”Red my mind”.

27
/04
/23

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico se va desfășura, în perioada 27 aprilie - 2 mai 2023, în orașul Logroño (Spania), iar România va fi din nou prezentă, cu instalația „Fresaˮ/„Căpșunăˮ, realizată de arhitecta Oana Stănescu. Participarea României la această ediție a Festivalului este susținută de Institutul Cultural Român de la Madrid, partener al Festivalului, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România.

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.