Monede dacice furate de la Sarmizegetusa şi recuperate recent din SUA, expuse, de astăzi, la MNIR
https://www.ziarulmetropolis.ro/monede-dacice-furate-de-la-sarmizegetusa-si-recuperate-recent-din-sua-expuse-de-astazi-la-mnir/

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti va expune astăzi, în premieră, 49 de monede din argint dacice de tip koson.

Un articol de Andrada Văsii|1 iulie 2013

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti va expune astăzi, în premieră, 49 de monede din argint dacice de tip koson. Acestea au fost recuperate recent din SUA, în urma cooperării judiciare internaţionale dintre autorităţile române şi cele americane, potrivit site-ului Ministerului Culturii.

Astfel, cele 49 de monede din argint dacice recuperate recent sunt drahme emise de regele Koson (cca. 44 – 29 î.e.n), unul dintre urmaşii lui Burebista. Dintre acestea, 30 de piese aparţin tipului monetar „clasic“, care reia reprezentările şi legenda de pe staterii de aur ai acestui suveran (varianta cu monogramă), iar celelalte 19 drahme din argint aparţin tipului cu legenda Koson Droyeis, scrisă cu caractere greceşti, imitând reprezentările de pe tetradrahmele de tip Macedonia I, notează Mediafax.

Singura emisiune dacică din argint

Cele 49 monede fac parte din singura emisiune dacică de argint, purtând pe revers o legendă scrisă cu litere greceşti, menţionând numele suveranului care a ordonat baterea lor – Koson. Ele au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44 – 29 î.e.n.

Piesele repatriate provin dintr-un mare tezaur descoperit după anul 2003, în urma unor activităţi ilegale de detecţie şi săpături desfăşurate de membrii unor reţele infracţionale care au activat zona în Sarmizegetusa Regia, ultima capitală a Daciei libere. Monedele au părăsit teritoriul naţional în mod clandestin, fiind apoi depistate, în 2011, în cadrul comerţului internaţional de antichităţi.

Ceremonie de recuperare

Muzeul Naţional de Istorie a României a anunţat că, pe 26 iunie, a avut loc la Consulatul General al României de la Chicago o ceremonie care a marcat recuperarea şi repatrierea din Statele Unite ale Americii a unui număr de 49 de monede dacice de argint de tip koson.

Recuperarea şi repatrierea monedelor se datorează cooperării judiciare internaţionale dintre autorităţile americane şi române – Ministerul Culturii, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României.

La ceremonie au participat oficialităţi americane implicate în procesul de recuperare a unor piese aparţinând patrimoniului cultural naţional românesc, membri ai Consulatului General al României, specialişti din Ministerul Culturii, precum şi membri ai comunităţii româneşti din Chicago.

Premieră absolută

Operaţiunea desfăşurată în cadrul Acordului de asistenţă juridică între Statele Unite ale Americii şi România reprezintă o premieră absolută, deoarece este pentru prima oară când autorităţile române reuşesc recuperarea unor piese furate din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi prezente în comerţul internaţional de antichităţi de pe piaţa numismatică americană.

Recuperarea şi repatrierea celor 49 de monede de argint dacice s-a realizat în cadrul prevederilor convenţiei UNIDROIT.

Foto credit: MNIR

02
/11
/20

Asociația Culturală Control N lansează ACSINTE.100, parte a programului educațional cu același titlu, un album virtual cu fotografii de Costică Acsinte însoțite de clipuri audio și video ce invită publicul tânăr în România anilor 1920 - 1960.

28
/10
/20

Astăzi, 28 octombrie, de ziua de naștere a pictoriței basarabene Valentina Rusu Ciobanu (100 de ani), Asociația pentru cultură și arte ARBOR lansează în premieră producțiile multimedia #100VRC Valentina Rusu Ciobanu: viața și opera și VRC Atelier ’85, atelierul artistei din anul 1985, reconstituit în realitate virtuală.

27
/10
/20

Arta urbană este în jurul nostru, de cele mai multe ori este necesar doar să ne ridicăm privirea şi vom observa diferite forme de artă. Observăm de la stencils, la stickere, la graffiti şi instalaţii stradale, cât şi una dintre cele mai perisabile forme de artă urbană, cea realizată în cretă. Un articol de Mihaela Ion.